BNM a înregistrat pierderi de miliarde! Tranzacțiile de schimb valutar au avut ponderea cea mai mare

Banca Națională a Moldovei a contabilizat o pierdere 2,8 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2023, comparativ cu un câștig de 1,3 miliarde de lei față în perioada similară a anului precedent, arată raportul instituției centrale.

Dacă în primul trimestru din anul 2022 profitul net BNM a fost de 1,3 miliarde de lei, în 2023 pierderea netă a constituit 2,8 miliarde de lei. Acest lucru s-a datorat înregistrării a 2,3 miliarde de lei din pierderile de schimb valutar din reevaluarea rezervelor valutare, dar și a veniturilor nerealizate din diferențe de la reevaluarea metalelor prețioase – 3,9 milioane de lei.

Pierderile din tranzacții, diferențe de curs valutar și din reevaluarea metalelor prețioase au fost de 2,3 miliarde de lei, pierderile din tranzacții cu active financiare evaluate la valoarea justă au constituit 10,4 milioane de lei, iar pierderile din tranzacții cu active financiare evaluate la valoarea justă 124,3 milioane de lei.

În același timp, veniturile din dobânzi din valori mobiliare au crescut de 1,2 ori – de la 195,2 mil. lei la 137,9 mil. lei, iar veniturile din dobânzi din credite și REPO s-au redus cu 40%, la 2,3 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pierdere #BNM #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi