Colosul polonez de petrol şi rafinare Orlen, la care statul este acţionar principal, le cere polonezilor să nu-şi mai facă stocuri de carburanţi pentru că acest lucru îi îngreunează eforturile de a ţine jos preţurile. Cetăţenii polonezi au început să cumpere mai multă benzină şi motorină decât folosesc după ce au fost speriaţi că unele benzinării rămân fără carburanţi şi că preţurile vor exploda după alegerile din acest an.
Dar nu doar polonezii se înghesuie să golească benzinăriile poloneze, ci şi vecinii cehi, atraşi de preţurile cu mult mai mici. Povestea cu final trist a plafonării preţurilor carburanţilor din Ungaria pare că se repetă. Orlen este ameninţat de pierderi considerabile cauzate de eforturile de a face benzina şi motorina mai ieftine, iar concurenţa suferă.
În Ungaria, preţurile cresc de când guvernul a fost nevoit să retragă plafonările, iar scumpirile sunt accentuate de creşterea cotaţiilor petrolului şi de tarifele mai mari percepute de Ucraina pentru tranzitul prin conducte către Ungaria al combustibilului rusesc. Dar şi Croaţia suprataxează tranzitul. Astfel, apare uşor întrebarea dacă nu cumva guvernul va apela din nou la plafonări de preţuri, mai ales că premierul Viktor Orban a ameninţat cu intervenţii. Benzinarii se opun.
Între timp, ungurilor li se spune că au printre cele mai mici facturi la energie din lume. Cehii, confruntaţi acasă cu o piaţă mai liberă, dar mai scumpă, iar cu asalt benzinăriile poloneze pentru a profita de preţurile mai mici, aşa cum făceau românii în Ungaria, până când le-a fost interzis, când preţurile acolo erau plafonate. Viaţa în Europa de Est este de neconceput fără maşină şi de aceea preţurile benzinei şi motorinei pot fi instrumente formidabile de colectare de venituri la bugetul de stat sau, din contră, de luptă cu inflaţia prin scăderi, de îmbunătăţire a puterii de cumpărare şi a atractivităţii partidelor politice. Preţurile carburanţilor sunt chestiuni sensibile politic, social şi economic.
Colosul polonez de petrol şi rafinare Orlen, la care statul este acţionar principal, le cere polonezilor să nu-şi mai facă stocuri de carburanţi pentru că acest lucru îi îngreunează eforturile de a ţine jos preţurile. Cetăţenii polonezi au început să cumpere mai multă benzină şi motorină decât folosesc după ce au fost speriaţi că unele benzinării rămân fără carburanţi şi că preţurile vor exploda după alegerile din acest an.
Dar nu doar polonezii se înghesuie să golească benzinăriile poloneze, ci şi vecinii cehi, atraşi de preţurile cu mult mai mici. Povestea cu final trist a plafonării preţurilor carburanţilor din Ungaria pare că se repetă. Orlen este ameninţat de pierderi considerabile cauzate de eforturile de a face benzina şi motorina mai ieftine, iar concurenţa suferă.
În Ungaria, preţurile cresc de când guvernul a fost nevoit să retragă plafonările, iar scumpirile sunt accentuate de creşterea cotaţiilor petrolului şi de tarifele mai mari percepute de Ucraina pentru tranzitul prin conducte către Ungaria al combustibilului rusesc. Dar şi Croaţia suprataxează tranzitul. Astfel, apare uşor întrebarea dacă nu cumva guvernul va apela din nou la plafonări de preţuri, mai ales că premierul Viktor Orban a ameninţat cu intervenţii. Benzinarii se opun.
Între timp, ungurilor li se spune că au printre cele mai mici facturi la energie din lume. Cehii, confruntaţi acasă cu o piaţă mai liberă, dar mai scumpă, iar cu asalt benzinăriile poloneze pentru a profita de preţurile mai mici, aşa cum făceau românii în Ungaria, până când le-a fost interzis, când preţurile acolo erau plafonate. Viaţa în Europa de Est este de neconceput fără maşină şi de aceea preţurile benzinei şi motorinei pot fi instrumente formidabile de colectare de venituri la bugetul de stat sau, din contră, de luptă cu inflaţia prin scăderi, de îmbunătăţire a puterii de cumpărare şi a atractivităţii partidelor politice. Preţurile carburanţilor sunt chestiuni sensibile politic, social şi economic.