Colosul polonez de petrol şi rafi­nare Orlen, la care statul este acţio­nar principal, le cere polo­nezilor să nu-şi mai facă stocuri de carburanţi pentru că acest lu­cru îi îngreunează eforturile de a ţine jos preţurile. Cetăţenii polonezi au început să cumpere mai multă benzină şi motorină decât folosesc după ce au fost speriaţi că unele benzi­nării rămân fără carburanţi şi că preţurile vor exploda după alegerile din acest an.

Dar nu doar polonezii se înghesuie să golească benzinăriile poloneze, ci şi vecinii cehi, atraşi de preţurile cu mult mai mici. Povestea cu final trist a plafonării preţurilor carburan­ţilor din Ungaria pare că se repetă. Orlen este ameninţat de pierderi considerabile cauzate de eforturile de a face benzina şi motorina mai ieftine, iar concurenţa suferă.

În Ungaria, preţurile cresc de când guvernul a fost nevoit să retragă plafonările, iar scum­pirile sunt accentua­te de creşterea cotaţiilor petrolului şi de tarifele mai mari percepute de Ucraina pentru tranzi­tul prin conducte către Ungaria al combusti­bilu­lui rusesc. Dar şi Croaţia suprataxează tran­­zitul. Astfel, apare uşor în­tre­barea dacă nu cumva gu­vernul va apela din nou la plafonări de preţuri, mai ales că premierul Viktor Orban a ameninţat cu intervenţii. Benzinarii se opun.

Între timp, ungurilor li se spune că au printre cele mai mici facturi la energie din lume. Cehii, confruntaţi acasă cu o piaţă mai liberă, dar mai scumpă, iar cu asalt benzinăriile polo­neze pentru a profita de pre­ţurile mai mici, aşa cum fă­ceau românii în Ungaria, până când le-a fost interzis, când pre­ţurile acolo erau plafonate. Viaţa în Europa de Est este de neconce­put fără maşină şi de aceea preţurile benzinei şi motorinei pot fi instrumente formidabile de colectare de venituri la bugetul de stat sau, din contră, de luptă cu inflaţia prin scăderi, de îmbunătăţire a puterii de cumpărare şi a atractivităţii partidelor politice. Preţurile carburanţilor sunt chestiuni sensibile politic, social şi economic.

Colosul polonez de petrol şi rafi­nare Orlen, la care statul este acţio­nar principal, le cere polo­nezilor să nu-şi mai facă stocuri de carburanţi pentru că acest lu­cru îi îngreunează eforturile de a ţine jos preţurile. Cetăţenii polonezi au început să cumpere mai multă benzină şi motorină decât folosesc după ce au fost speriaţi că unele benzi­nării rămân fără carburanţi şi că preţurile vor exploda după alegerile din acest an.

Dar nu doar polonezii se înghesuie să golească benzinăriile poloneze, ci şi vecinii cehi, atraşi de preţurile cu mult mai mici. Povestea cu final trist a plafonării preţurilor carburan­ţilor din Ungaria pare că se repetă. Orlen este ameninţat de pierderi considerabile cauzate de eforturile de a face benzina şi motorina mai ieftine, iar concurenţa suferă.

În Ungaria, preţurile cresc de când guvernul a fost nevoit să retragă plafonările, iar scum­pirile sunt accentua­te de creşterea cotaţiilor petrolului şi de tarifele mai mari percepute de Ucraina pentru tranzi­tul prin conducte către Ungaria al combusti­bilu­lui rusesc. Dar şi Croaţia suprataxează tran­­zitul. Astfel, apare uşor în­tre­barea dacă nu cumva gu­vernul va apela din nou la plafonări de preţuri, mai ales că premierul Viktor Orban a ameninţat cu intervenţii. Benzinarii se opun.

Între timp, ungurilor li se spune că au printre cele mai mici facturi la energie din lume. Cehii, confruntaţi acasă cu o piaţă mai liberă, dar mai scumpă, iar cu asalt benzinăriile polo­neze pentru a profita de pre­ţurile mai mici, aşa cum fă­ceau românii în Ungaria, până când le-a fost interzis, când pre­ţurile acolo erau plafonate. Viaţa în Europa de Est este de neconce­put fără maşină şi de aceea preţurile benzinei şi motorinei pot fi instrumente formidabile de colectare de venituri la bugetul de stat sau, din contră, de luptă cu inflaţia prin scăderi, de îmbunătăţire a puterii de cumpărare şi a atractivităţii partidelor politice. Preţurile carburanţilor sunt chestiuni sensibile politic, social şi economic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!