Situație catastrofală! Sturza: Economia e la pământ. Să nu ne mire faptul că mâncăm mere aduse din Africa de Sud

18 Oct. 2023, 13:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Oct. 2023, 13:29 // Actual //  bani.md

Într-un mesaj critic, fostul premier și actual om de afaceri Ion Sturza avertizează asupra realităților economice ale Republicii Moldova, subliniind scăderea economică în al doilea an consecutiv și inflația persistentă. Sturza, recunoscând succesul campaniei de strângere de fonduri condusă de președinta Maia Sandu, îndeamnă la o implicare mai activă în gestionarea economiei.

Potrivit lui, economia scade al doilea ani consecutiv.

„-2,5%. Și asta în condițiile unei inflații foarte mari. Deci, scăderea în termeni reali este și mai drastică. 30% din buget este finanțat prin deficit din… împrumuturi! Chiar și așa nu ne ajung 2 miliarde anul acesta și 8(!) miliarde anul viitor. Cum am ajuns în această situație? Da, crize, război, dar și lipsa unei politici economice coerente. Toți vrem salarii mai mari (în administrație, în mod special), sate europene și gaze la orice preț, să fie cald la iarnă. Așteptările oamenilor sunt foarte mari. Dar trebuie să avem curajul să temperăm această politică populistă și să consumăm atâta cât avem. E super OK ca Ministerul Economiei să se preocupe de regularizare și digitalizare. Dar nu mai mult de o oră pe zi. În rest, ca organ economic „suprem” ar trebui să ajusteze parametrii macroeconomici, politica bugetar-fiscală. Să se preocupe de condițiile reale, nu imaginare pentru investitori. Revolut? Super! Dar noi avem o lichiditate excesivă în sistemul bancar care nu „curge” către economia reală. Gaz în depozite în Ucraina? Sigur! Dar de ce cel mai scump pentru consumatorii finali din Europa? Ministerul Finanțelor – cel mai simpatic pe Fb? Minunat! Dar de ce scad încasările din TVA? Nu cumva crește contrabanda și evaziunea fiscală? Avem cea mai mare rezervă valutară raportată la PIB din istorie. Leul – tot mai „musculos”. Bravo! Și tot așa până când va fi omorât ultimul nemernic de producător local și exportator. Să nu ne mire faptul că mâncăm mere aduse din Africa de Sud”, a precizat fostul premier.

Sturza evidențiază că 30% din bugetul țării este finanțat prin împrumuturi, iar acest lucru nu este sustenabil pe termen lung. El susține că în ciuda crizelor și a conflictelor, lipsa unei politici economice coerente a contribuit la situația actuală. Totodată, subliniază necesitatea unei abordări realiste a așteptărilor populației în ceea ce privește creșterea salariilor, proiectele de infrastructură și politica energetică.

Ion Sturza propune ca autoritățile trebuie să acorde atenție parametrilor macroeconomici, să ajusteze politica bugetar-fiscală și să creeze condiții favorabile pentru investitori reali. El subliniază că eficiența revoluționară și proiectele ambițioase trebuie să fie echilibrate cu realitatea economică a țării.

Fostul premier ridică și problema colaborării între ministere și instituții relevante, subliniind că acestea trebuie să lucreze împreună pentru a soluționa problemele reale ale economiei.

„Avem cea mai independentă Bancă Națională din lume! Mă bucur! Dar când ultima data s-au întâlnit Ministerul Economiei, cel al Finanțelor și BNM? O să credeți că ieri. Nu. În secolul trecut! Da, știu guvernarea actuală nu prea are încredere în „capitalistul” rapace. Dar cum fără de el? E așa cum e, mai beteag, hoțoman și, pe alocuri, antisocial. Dar dacă se mai învârte ceva pe ici, pe colo tot el e „vinovat”. Așa că haideți să ne ocupăm și de economie, nu doar de pomeni pe bani împrumutați. În concluzie, Ion Sturza atrage atenția asupra nevoii de a gestiona atent resursele țării și de a evita un consum nerațional care ar putea afecta în mod negativ economia și bunăstarea cetățenilor”, a mai spus Sturza.

În concluzie, Ion Sturza atrage atenția asupra nevoii de a gestiona atent resursele țării și de a evita un consum nerațional care ar putea afecta în mod negativ economia și bunăstarea cetățenilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală