După 30 de îngheț, Republica Moldova sparge gheața în energia eoliană. Se anunță bătălia decisivă pentru vânt

Un studiu realizat de Proiectul Securitatea Energetică a Republicii Moldova, susținut de USAID Moldova, a dezvăluit că în Republica Moldova există cel puțin 11 zone cu un imens potențial nevalorificat de producție a energiei eoliene. Aceste zone ar putea contribui semnificativ la creșterea ponderii energiei verzi produse în țară până la 30% până în 2030, conform datelor preliminare prezentate Ministerului Energiei în data de 23 octombrie.

Aceste rezultate au deschis drumul pentru organizarea primelor licitații pentru parcurile eoliene mari, planificate să aibă loc până la sfârșitul anului. Autorii studiului au analizat cu atenție 34 de arii cu potențial de energie eoliană, excludând traseele migratoare ale păsărilor de-a lungul râurilor Nistru și Prut, zonele împădurite și cele rezidențiale pentru a proteja mediul înconjurător. De asemenea, s-au luat în considerare radarele și aeroporturile internaționale existente.

Studiul a evaluat și infrastructura existentă, distanța până la cea mai apropiată stație electrică, capacitatea liniilor de transmisie și accesibilitatea prin drumuri. Ca rezultat, s-au identificat 11 zone cu potențial semnificativ pentru dezvoltarea fermelor eoliene. Pentru trei dintre aceste zone, Proiectul Securitatea Energetică a Republicii Moldova va extinde cercetările cu vizite la fața locului pentru măsurători precise și studierea reliefului. Studiul va include și analiza capacităților rețelelor electrice și calculele financiare.

Scopul acestui studiu a fost de a obține prețuri optime pentru energia electrică și de a dezvolta instalații mai eficiente pe suprafețe extinse. Autorii studiului au luat în considerare, de asemenea, obiectivele de decarbonizare asumate de Republica Moldova și au ajuns la concluzia că, până în 2030, ar putea fi construite parcuri eoliene cu o capacitate instalată totală de aproximativ 600 MW. Experții USAID vor acorda sprijin MoldElectrica pentru soluționarea aspectelor tehnice și valorificarea mai bună a acestui potențial.

În cadrul unei ședințe, ministrul Energiei, Victor Parlicov, a subliniat că se pregătește un mecanism prin care potențialii investitori care obțin rezervări de capacități și avize de racordare să finalizeze proiectele într-un timp rezonabil, pentru a evita blocarea inutilă a capacității și vânzarea ulterioară a acestora pe o piață secundară. Ministrul a evidențiat importanța creării de oportunități de investiții egale pentru toți și descurajarea practicilor care ar putea bloca dezvoltarea sectorului energetic al Moldovei.

Autoritățile au declrata că vor să ajungă, până în anul 2030, la o cotă de 30% a energiei regenerabile. Este vorba de energia produsă de eoliene, fotovoltaice și biomasă, care per total ar cumula 1,1 mil MWh, potrivit unui proiect de lege care urmează să fie aprobat în ședina de mâine a Guvernului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#energie eoliana

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.