Lovitură majoră! Brandurile cu renume refuză să vină în țară: Moldovenii sunt săraci lipiți pământului

31 Oct. 2023, 13:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
31 Oct. 2023, 13:15 // Actual //  Lupu Eduard

Cu o populație totală estimată la 2,6 milioane de locuitori și un PIB estimat la 13,6 miliarde de dolari, Moldova dispune de o piață mai puțin atractivă pentru ca brandurile internaționale să se afirme, comparativ cu majoritatea țărilor europene. Deși aderarea la Uniunea Europeană poate fi favorabilă din punct de vedere economic, factori precum dimensiunea populației și puterea sa de cumpărare joacă un rol critic în ceea ce privește atractivitatea unei țări pentru aceste branduri, constată într-o notă analitică Elena Bolocan de lPRE.

„Comparând datele din Republica Moldova cu cele din România, observăm diferențe semnificative în ceea ce privește achizițiile de articole vestimentare. În România, fiecare locuitor va cumpăra aproximativ 24 de articole vestimentare în 2023, generând o piață de articole vestimentare cu un venit estimat de 10.72 miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2023. În schimb, în Republica Moldova, datele prezentate sunt mult mai mici și se preconizează că va dura mai mult timp pentru a obține un randament al investiției (RoI) necesar pentru deschiderea unui magazin H&M sau ZARA, având în vedere piața mai mică și puterea de cumpărare redusă a populației. Cu toate acestea, un aspect favorabil în atragerea acestor branduri internaționale îl constituie cererea semnificativă de pe piața locală. Site-urile populare de anunțuri din Republica Moldova evidențiază ZARA și H&M ca fiind cele mai căutate branduri, demonstrând interesul crescut al consumatorilor pentru produsele acestor mărci renumite. De exemplu, pe bayshop.com, cele mai căutate magazine de către consumatorii moldoveni sunt listate pe prima pagină, printre acestea numărându-se și ZARA”, este de părere Elena Bolocan.

Nota analitică prezintă de asemenea o analiză a puterii de cumpărare. Astfel, potrivit raportului recent publicat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării pentru anul 2022, arată o scădere a PIB-ului cu 5,9%, care acum reprezintă 13,6 miliarde de dolari. Seceta severă, presiunile inflaționiste în contextul creșterii constante a prețurilor la energie și situația complicată din regiune, sunt factorii de bază care au influențat semnificativ activitatea economică. Venitul lunar disponibil al populației în 2022 a fost în medie de 4 253 MDL per persoană, în creștere față de 2021 cu 21,2% în termeni nominali, dar în scădere în termeni reali cu 5,9%. Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere că Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai mari rate ale inflației din regiune, ajungând la 34,6% în octombrie 2022. Aceste date indică o putere de cumpărare insuficientă considerând prețul mediu (38 EUR) al produselor de brand precum ZARA.

Potrivit autoarei documentului, în prezent, piața și infrastructura Republicii Moldova nu este pe deplin adaptată pentru extinderea brandurilor internaționale pe piața locală, însă există oportunități pentru a spori numărul lor în țară.

Pentru a valorifica pe deplin aceste oportunități, trebuie abordate barierele și provocările menționate anterior prin politici publice adresate spre sporirea numărului de investiții străine. Este important ca Republica Moldova să fie pregătită instituțional pentru aceste oportunități.

Luând la bază, prezenta analiză, IPRE vine cu următoarele recomandări:

Accelerarea procesului de elaborare și aprobare a strategiei-umbrelă în domeniul economic. O strategie în domeniul economic, ce conține și domeniul de atragere a investițiilor va oferi un cadru clar pentru acțiune și va demonstra angajamentul Guvernului și a Ministerului Economiei și Digitalizării în acest domeniu. Este necesar ca Ministerul Economiei și Digitalizării să accelereze adoptarea unei strategii în acest sens. Acest lucru va evita întârzierea în adoptarea măsurilor necesare pentru atragerea investițiilor, contribuind la creșterea încrederii investitorilor în Republica Moldova.

Dezvoltarea unui program corelat cu strategia umbrelă și consolidarea Agenția de Investiții.Pentru a sprijini eficacitatea Strategiei, e necesar ca Guvernul să dezvolte programe care să operaționalizeze direcțiile prioritare setate în documentul ierarhic superior. Acest program trebuie să descrie detaliat obiective strategice, să le transforme în acțiuni tangibile și să servească drept un instrument practic pentru atragerea investițiilor în Republica Moldova.

Promovarea conceptului de „near-shoring”. În contextul tendințelor post-COVID, în care marile corporații caută să reducă dependența de furnizorii din Asia și să apropie producția de piețele de desfacere (near-shoring), Republica Moldova poate profita de oportunitatea de a deveni o destinație atractivă pentru investiții în producția locală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Mai 2024, 09:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Lupu Eduard
18 Mai 2024, 09:43 // Bani și Afaceri //  Lupu Eduard

Dieter Schwarz este a 36-ea cea mai bogată persoană de pe planetă, dar este atât de discret în ceea ce priveşte viaţa lui personală, încât este poreclit „fantoma” în presa din Germania.

Omul de afaceri are 80 de ani şi este proprietarul grupului Schwarz, al patrulea cel mai mare retailer din lume din punctul de vedere al veniturilor.

Compania deţine brandurile Lidl şi Kaufland, iar Schwarz este CEO al ambelor.În pofida averii sale, Schwarz este atât de misterios, încât doar două fotografii cu el există în spaţiul public.

Chiar dacă şi-a construit imperiul pornind din Germania, el se află şi în spatele unuia dintre cele mari eşecuri când vine vorba despre retail în Australia.

În octombrie 2017 a cumpărat un prim teren în sudul Australiei, investind 25 de milioane de dolari. Pe parcursul anului 2018, a început să recruteze personal şi să facă planuri pentru alte locuri din Australia. În 2019 a început să construiască un centru de distribuţie în Victoria şi a cumpărat alte terenuri în ţară.

Luna trecută, planurile au fost lăsate de izbelişte, la fel şi cei 200 de angajaţi australieni.

Omul de afaceri ar fi investit 500 de milioane de dolari în Australia, dar experţii au declarat publicaţiei news.com.au, că pierderea totală generată de decizia de a opri expansiunea businessului acolo s-ar ridica la aproape un miliard de dolari.

Nu există foarte multe detalii care să motiveze această decizie, explicaţia oferită presei de către companie fiind:
„Decizia se referă la concentrarea activităţilor de business în Europa şi nu este în niciun caz o reflexie a eforturilor angajaţilor sau managementului local sau a susţinerii primite de Kaufland din partea comunităţii de business sau a guvernelor”, au spus reprezentanţii companiei germane într-o declaraţie de presă.

Schwarz a moştenit compania de la tatăl său, Josef Schwarz, care a fost partener al companiei Suedfruechte Grosshandel Lidl & Co, axată pe vânzarea de fructe en-gros, în 1930.

S-a alăturat companiei tatălui său în 1973 şi a deschis primul magazin Lidl, folosind modelul de discount al Aldi. El a preluat conducerea companiei în 1977, după moartea tatălui său, iar de atunci a transformat compania în gigantul actual.

Chiar dacă este unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri, secretomania sa a devenit legendară şi a inspirat chiar şi un documentar german – Die Lidl Story, lansat în 2018.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău