Jeff Bezos va locui în „buncărul miliardarilor”. Este cel mai scump şi bine păzit loc din SUA

Jeff Bezos va locui în „buncărul miliardarilor”. Fondatorul Amazon, al treilea cel mai bogat om din lume, conform Bloomberg Billionaire Index, a declarat că se mută din Seattle în Indian Creek, Florida.

Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a declarat că se mută din Seattle în cel mai exclusivist loc din SUA, dar şi cel mai scump, Indian Creek, Florida. Mai exact, fondatorul Amazon, Jeff Bezos, se mută la Miami, Florida, la doar trei săptămâni după ce și-a cumpărat un conac uriaş cu șapte dormitoare pe o insulă privată din Golful Biscayne. Este cunoscută ca „buncărul miliardarilor”.

Jeff Bezos, Amazon, va locui alături de cei mai bogați oameni din SUA

Magnatul tehnologiei, care locuiește Seattle din 1994, a spus că se mută mai aproape de părinții săi și de operațiunile companiei Blue Origin din Cape Canaveral, Florida. Compania sa, cu sediul în statul Washington, dezvoltă rachete, motoare de rachete și capsule spațiale.

„Am trăit în Seattle mai mult decât am trăit oriunde altundeva și am atât de multe amintiri uimitoare aici. Oricât de interesantă este mutarea, este o decizie emoționantă pentru mine”, a anunțat Jeff Bezos

Bezos este pe locul al treilea în topul miliardarilor, cu o avere de 161 de miliarde de dolari. Mutarea lui Bezos din Seattle este semnificativă, deoarece Amazon a transformat orașul într-un hub tehnologic, de la deschiderea sediului Amazon.

Luna trecută, Bezos a cumpărat proprietatea din Indian Creek, Florida, cu 79 de milioane de dolari. Tranzacția s-a încheiat pe 12 octombrie.

De ce i se spune „buncărul miliardarilor”

Conacul uriaș a fost construit în 2000. Are un home theater, o bibliotecă, o piscină și o cramă. De asemenea, este alături de o altă proprietate pe care Bezos a cumpărat-o în această vară cu 68 de milioane de dolari. Indian Creek este cunoscut drept „buncărul miliardarilor”, datorită locuitorilor săi extrem de bogați.

A fost cel mai scump cartier din SUA în 2021. Insula privată are măsuri de securitate stricte și este bine păzită. Pe lângă Bezos, acolo mai locuiesc investitorul Carl Icahn, precum și Jared Kushner și Ivanka Trump.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buncar #Bezos #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.