Franţa redevine cel mai mare producător global de vin în 2023

Ministerul francez al Agriculturii a îmbunătăţit vineri estimările privind producţia de vin a ţării din acest an, confirmând menţinerea titlului de cel mai mare producător global de vin, deşi unele regiuni importante, cum ar fi Bordeaux, au fost afectate de mucegai, transmite Reuters.

În condiţiile în care recoltarea strugurilor se apropie de final în Franţa, Ministerul Agriculturii previzionează că în 2023 producţia de vin a ţării se va situa la 47,2 milioane de hectolitri, în creştere de la un nivel de 46 milioane de hectolitri prognozat luna trecută, şi cu 2% mai mult decât producţia din 2022.

Un hectolitru este echivalent cu 100 de litri sau aproximativ 133 de sticle standard de vin.

În timp ce producţia a crescut în multe regiuni, inclusiv Champagne, dar a scăzut în Bordeaux, Languedoc-Roussillon, în sud-vest şi în sud-est, a informat Ministerul Agriculturii.

În Burgundia, producţia a egala nivelul record din 2028, în special la vinul alb, în timp ce în Beaujolais este aşteptată o producţie bună, în pofida furtunilor care au afectat viile.

În contrast, în Bordeaux strugurii roşii au fost afectaţi de mucegai în unele zone. Per ansamblu, producţia în Bordeaux va fi cu 15% mai scăzută decât media din perioada 2018-2022, a precizat Ministerul Agriculturii.

Franţa, care a pierdut în faţa Italiei titlul de cel mai mare producător global de vin, îşi va recâştiga poziţia anul acesta leadership, după ce fenomenele meteo extreme şi bolile fungice au afectat viile italiene.

Vinul este cel mai important produs agricol al Franţei şi în mod normal Franţa, Spania şi Italia concurează pentru titlul de cel mai mare producător mondial de vin.

Conform datelor publicate marţi Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV), producţia mondială de vin a scăzut anul acesta la cel mai redus nivel din ultimii 60 de ani, din cauza recoltei slabe din emisfera sudică şi unele ţări europene mari producătoare.

Datele preliminare ale OIV arată că producţia mondială de vin din 2023 (excluzând sucul de struguri şi mustul) se va situa între 241,7 şi 246,6 milioane hectolitri, prognoza medie fiind de 244,1 milioane hectolitri.

Ar fi un declin de 7% faţă de 2022 şi cel mai redus nivel din 1961, când producţia mondială de vin a scăzut la 214 milioane hectolitri, a informat OIV.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin #productie #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să importe mai mult decât reușește să exporte, iar dezechilibrul comercial a ajuns la 4,42 miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2026. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, țara a importat mărfuri de aproape trei ori mai mult decât a vândut peste hotare, în timp ce deficitul balanței comerciale s-a majorat cu peste 250 de milioane de euro comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În perioada ianuarie–august 2026, exporturile Republicii Moldova au însumat 2,24 miliarde de euro, în creștere cu 9,3%, în timp ce importurile au ajuns la 6,66 miliarde de euro, cu 7,1% mai mari decât în perioada similară din 2025.

Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de euro cheltuiți pentru mărfurile aduse din străinătate, economia moldovenească a reușit să obțină din exporturi doar 33,6 euro. Restul de 66,4 euro reprezintă diferența dintre valoarea importurilor și cea a exporturilor.

Situația s-a deteriorat în luna august, când exporturile au coborât la 268,5 milioane de euro, în scădere cu 16,2% față de iulie și cu 6,1% comparativ cu august 2025. În schimb, importurile au constituit 817,5 milioane de euro, cu 7% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut.

Astfel, numai în august, deficitul comercial a fost de 549 de milioane de euro, cu aproape 15% mai mare decât în august 2025.

O presiune asupra balanței comerciale vine din sectorul energetic. Petrolul și produsele petroliere reprezintă 10,2% din totalul importurilor, gazele și produsele industriale obținute din gaz dețin 9,5%, iar energia electrică încă 4,1%. Împreună, aceste trei categorii însumează 23,8% din importuri, echivalentul a aproximativ 1,59 miliarde de euro.

Mai mult, comparativ cu primele opt luni ale anului trecut, importurile de petrol și produse petroliere au crescut cu 26,8%, cele de gaze cu 10,4%, iar importurile de energie electrică au avansat cu 7,1%.

Datele BNS arată și o dependență comercială de câteva piețe. România rămâne principalul partener al Republicii Moldova, fiind destinația a 29,9% din exporturile moldovenești și sursa a 22,9% din importuri. Pe locul al doilea în structura importurilor se află China, cu o pondere de 14,5%, urmată de Ucraina, cu 9,4%.

În același timp, Uniunea Europeană absoarbe două treimi din exporturile Republicii Moldova, respectiv 66,6%, și furnizează 53,6% din mărfurile importate. Comerțul cu statele UE a generat în primele opt luni un deficit de peste 2,07 miliarde de euro.

În structura exporturilor, cele mai importante categorii de mărfuri au fost semințele și fructele oleaginoase, cu o pondere de 15,6%, mașinile și aparatele electrice, cu 13,8%, cerealele și preparatele pe bază de cereale, cu 12,1%, și legumele și fructele, cu 10,8%.

Agricultura a contribuit la creșterea exporturilor. Livrările externe de cereale și preparate pe bază de cereale au crescut cu 48,8%, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 21,4%, iar exporturile de legume și fructe au avansat cu 15,9%.

În schimb, exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,7%, cele de mașini și aparate electrice cu 6%, iar exporturile de energie electrică s-au redus cu 33,3%.

Totodată, o cincime din exporturile raportate de Republica Moldova nu reprezintă mărfuri autohtone, ci reexporturi. Din cele 2,24 miliarde de euro exportate, mărfurile produse în țară au reprezentat 1,79 miliarde de euro, iar reexporturile au însumat 444,1 milioane de euro.