Dumnezeul imobiliar, prietenul mitropolitului, a ajuns prorector la Academia Teologică Ortodoxă

Nicolae Ionichi, deținătorul a 30% din compania de construcții INAMSTRO, a fost numit în funcția de prorector pentru management instituțional la Academia de Teologie Ortodoxă din Moldova. Anunțul a fost făcut de Mitropolitul Vladimir în cadrul adunării generale a cadrelor didactice și administrative ale instituției. Alături de Ionichi, au fost prezentate și alte numiri importante, printre care arhimandritul Nectarie (Gherman) – prorector pentru studii și ieromonahul Macarie (Crudu) – decan al Facultății de Teologie Pastorală. Ionichi a făcut donații pentru biserici și mănăstiri, fiind decorat de Mitropolitul Moldovei Vladimir.

Această schimbare vine la doar o zi după ce fostul rector al Academiei de Teologie, Vetcislav Cazacu, și fostul decan al Facultății de Teologie Pastorală, Andrei Oistric, au fost opriți de la oficierea celor sfinte, ca urmare a trecerii lor de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei.

Nicolae Ionichi, cunoscut și pentru implicarea sa în compania Inamstro SRL, a fost subiectul unor controverse legate de mai multe proiecte imobiliare care au generat scandaluri, plângeri și litigii cu primării și instituții de stat. Compania Inamstro SRL, unde Ionichi este co-fondator împreună cu Vitalie Verejan și soția acestuia, a fost implicată în proiecte precum construcția unui sediu pentru Centrul de Medicină Sportivă „Atletmed” și privatizarea imobilelor statului la prețuri criticate.

Investigațiile jurnalistice din 2017 și 2021 au adus la lumină acuzații de blocare intenționată, prețuri derizorii la privatizare și finanțarea unor proiecte de reparații prin intermediul Inamstro SRL. Decizia de numire a lui Nicolae Ionichi în funcția de prorector la Academia de Teologie Ortodoxă a stârnit critici și controverse în rândul opiniei publice, având în vedere contextul problematic asociat cu activitatea sa în sectorul imobiliar.

Potrivit ultimului raport financiar INAMSTRO este controlată Nicolae Ionichi cu 30%, Verejan Veronica – 35% și Verejan Vitalie – 35%. Compania a contabilizat în 2022 o cifră de afaceri de 897,5 milioane de lei și un profit de 47 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inamstro #prorector #mitropolit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Federației Ruse se pregătește pentru o nouă rundă de scumpiri pe piața băuturilor alcoolice. Începând cu 1 ianuarie 2026, accizele vor crește semnificativ – între 8,9% și 31%, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal transmis Dumei de Stat. Cea mai severă majorare îi vizează pe producătorii și importatorii de vin, măsura urmând să se reflecte rapid în prețurile din retail, scrie publicația Komersant.

Conform proiectului, acciza pentru vinurile liniștite va crește cu 31%, de la 113 la 148 de ruble pe litru. Pentru vinurile spumante, majorarea va fi de 8,9%, până la 160 de ruble, iar pentru vinurile din fructe și băuturile pe bază de vin – de 11,5%, până la 165 de ruble. Berea (0,5%–8,6%), cidrul și miedul vor avea o creștere de 10%, acciza ajungând la 33 de ruble.

Pentru băuturile spirtoase cu peste 18% alcool, acciza va urca la 824 de ruble pe litru de alcool pur, cu 11,4% mai mult decât în 2025. La alcoolul sub 18%, acciza va fi recalculată proporțional cu conținutul de alcool, plecând de la 165 de ruble.

Noile valori depășesc semnificativ planificările făcute anul trecut. De exemplu, acciza pe bere pentru 2026 fusese inițial estimată la 31 de ruble, iar cea pentru vin la 118 ruble.

Scumpiri în lanț: berea +4%, vodca +7%, vinul +15%

Creșterea accizelor va împinge inevitabil prețurile la raft. Expertul independent al pieței alcoolului, Aleksei Nebolsin, estimează că berea se va scumpi cu cel puțin 8 ruble pe litru, echivalentul unei creșteri minime de 4,1%, la care se vor adăuga costurile de producție și logistică.

La băuturile tari, președintele „Alkopro”, Andrei Moskovski, afirmă că o sticlă de vodcă va costa cu aproximativ 30 de ruble mai mult, ceea ce va duce prețul unei sticle de 0,5 litri la circa 457 de ruble (+7%). Totuși, piața va resimți efectiv scumpirile abia în martie 2026, întrucât producătorii vor accelera livrările înainte de intrarea în vigoare a noilor accize.

Accizele la vin cresc de câțiva ani mai rapid decât cele la bere sau băuturile tari, spun producătorii. Directorul executiv Fort, Aleksandr Lipilin, anticipează creșteri de 10–15% pentru vinurile ieftine, în timp ce Aleksandr Stavțev, șeful WineRetail, estimează un impact de 70–100 de ruble per sticlă.

Piața vinului se află deja sub presiune: consumul scade încă din 2025, iar în perioada ianuarie–august, vânzările de alcool (fără bere și cidru) au scăzut cu 11,4%, potrivit Rosalkogoltabațcontrol. Cererea de bere a scăzut și mai abrupt, cu 16,3%.

Experții prognozează că vânzările de bere ar putea scădea suplimentar cu 10% în 2026. Pe segmentul băuturilor tari, evoluția depinde de politica privind prețul minim de vânzare. Dacă prețurile minime la whisky și brandy vor fi ridicate la nivelul celor de la coniac, vodca ar putea deveni, paradoxal, cea mai competitivă băutură.

Lipilin afirmă că cea mai mare povară va cădea pe vinurile importate. Producătorii ruși care folosesc struguri autohtoni beneficiază de mecanisme de compensare a accizei, iar vinurile produse din vinomaterial intern nu sunt afectate de noile majorări.

Potrivit lui Stavțev, vinurile georgiene vor fi printre cele mai sensibile la scumpiri, dat fiind că sunt percepute drept „accesibile”. În cazul vinurilor europene, o parte din creșterea accizelor ar putea fi absorbită de scăderea prețurilor de achiziție, după un an cu recolte mari în UE.