Dumnezeul imobiliar, prietenul mitropolitului, a ajuns prorector la Academia Teologică Ortodoxă

Nicolae Ionichi, deținătorul a 30% din compania de construcții INAMSTRO, a fost numit în funcția de prorector pentru management instituțional la Academia de Teologie Ortodoxă din Moldova. Anunțul a fost făcut de Mitropolitul Vladimir în cadrul adunării generale a cadrelor didactice și administrative ale instituției. Alături de Ionichi, au fost prezentate și alte numiri importante, printre care arhimandritul Nectarie (Gherman) – prorector pentru studii și ieromonahul Macarie (Crudu) – decan al Facultății de Teologie Pastorală. Ionichi a făcut donații pentru biserici și mănăstiri, fiind decorat de Mitropolitul Moldovei Vladimir.

Această schimbare vine la doar o zi după ce fostul rector al Academiei de Teologie, Vetcislav Cazacu, și fostul decan al Facultății de Teologie Pastorală, Andrei Oistric, au fost opriți de la oficierea celor sfinte, ca urmare a trecerii lor de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei.

Nicolae Ionichi, cunoscut și pentru implicarea sa în compania Inamstro SRL, a fost subiectul unor controverse legate de mai multe proiecte imobiliare care au generat scandaluri, plângeri și litigii cu primării și instituții de stat. Compania Inamstro SRL, unde Ionichi este co-fondator împreună cu Vitalie Verejan și soția acestuia, a fost implicată în proiecte precum construcția unui sediu pentru Centrul de Medicină Sportivă „Atletmed” și privatizarea imobilelor statului la prețuri criticate.

Investigațiile jurnalistice din 2017 și 2021 au adus la lumină acuzații de blocare intenționată, prețuri derizorii la privatizare și finanțarea unor proiecte de reparații prin intermediul Inamstro SRL. Decizia de numire a lui Nicolae Ionichi în funcția de prorector la Academia de Teologie Ortodoxă a stârnit critici și controverse în rândul opiniei publice, având în vedere contextul problematic asociat cu activitatea sa în sectorul imobiliar.

Potrivit ultimului raport financiar INAMSTRO este controlată Nicolae Ionichi cu 30%, Verejan Veronica – 35% și Verejan Vitalie – 35%. Compania a contabilizat în 2022 o cifră de afaceri de 897,5 milioane de lei și un profit de 47 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inamstro #prorector #mitropolit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.