Dumnezeul imobiliar, prietenul mitropolitului, a ajuns prorector la Academia Teologică Ortodoxă

Nicolae Ionichi, deținătorul a 30% din compania de construcții INAMSTRO, a fost numit în funcția de prorector pentru management instituțional la Academia de Teologie Ortodoxă din Moldova. Anunțul a fost făcut de Mitropolitul Vladimir în cadrul adunării generale a cadrelor didactice și administrative ale instituției. Alături de Ionichi, au fost prezentate și alte numiri importante, printre care arhimandritul Nectarie (Gherman) – prorector pentru studii și ieromonahul Macarie (Crudu) – decan al Facultății de Teologie Pastorală. Ionichi a făcut donații pentru biserici și mănăstiri, fiind decorat de Mitropolitul Moldovei Vladimir.

Această schimbare vine la doar o zi după ce fostul rector al Academiei de Teologie, Vetcislav Cazacu, și fostul decan al Facultății de Teologie Pastorală, Andrei Oistric, au fost opriți de la oficierea celor sfinte, ca urmare a trecerii lor de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei.

Nicolae Ionichi, cunoscut și pentru implicarea sa în compania Inamstro SRL, a fost subiectul unor controverse legate de mai multe proiecte imobiliare care au generat scandaluri, plângeri și litigii cu primării și instituții de stat. Compania Inamstro SRL, unde Ionichi este co-fondator împreună cu Vitalie Verejan și soția acestuia, a fost implicată în proiecte precum construcția unui sediu pentru Centrul de Medicină Sportivă „Atletmed” și privatizarea imobilelor statului la prețuri criticate.

Investigațiile jurnalistice din 2017 și 2021 au adus la lumină acuzații de blocare intenționată, prețuri derizorii la privatizare și finanțarea unor proiecte de reparații prin intermediul Inamstro SRL. Decizia de numire a lui Nicolae Ionichi în funcția de prorector la Academia de Teologie Ortodoxă a stârnit critici și controverse în rândul opiniei publice, având în vedere contextul problematic asociat cu activitatea sa în sectorul imobiliar.

Potrivit ultimului raport financiar INAMSTRO este controlată Nicolae Ionichi cu 30%, Verejan Veronica – 35% și Verejan Vitalie – 35%. Compania a contabilizat în 2022 o cifră de afaceri de 897,5 milioane de lei și un profit de 47 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inamstro #prorector #mitropolit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.