Gavrilița bate șaua să se priceapă Sandu și Grosu: Culoarea politică nu contează pentru proiectele europene

21 Nov. 2023, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Nov. 2023, 10:02 // Actual //  bani.md

Fostul premier al Republicii Moldova, Natalia Gavrilița a sugerat că președintele Maia Sandu și a liderului Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, ar fi mințit cetățenii în legătură cu accesul la fonduri europene pentru localitățile lor în funcție de orientarea politică a primarilor aleși.

În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Gavrilița a declarat că analizând regulile Uniunii Europene (UE), este evident că proiectele europene pot accesa toate localitățile conform regulilor stabilite. Astfel, ea a contestat afirmațiile potrivit cărora alegerea unor primari pro-europeni ar fi condiție esențială pentru obținerea de finanțări europene.

„Asta este și atractivitatea modelului civilizațional european, unde există reguli animate pentru toți”, a subliniat Gavrilița.

Fostul premier a recunoscut posibilitatea ca statul să ia decizii politice cu privire la alocarea fondurilor europene prin programele sale, însă a argumentat necesitatea de a impune condiționalități într-un mod transparent și echitabil, în loc să fie legate de opțiunile politice ale comunităților locale.

„Doar satele care au votat primari proeuropeni vor beneficia de suport din partea țărilor Uniunii Europene. Iar satele care au ales primari cu alte viziuni decât proeuropene, vor primi finanțare din bugetul de stat”, declara anterior Igor Grosu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Nov. 2026, 11:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2026, 11:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova rămâne un jucător modest pe piața mondială a produselor agricole și alimentare, în condițiile în care exporturile agroalimentare ale țării au totalizat aproximativ 1,84 miliarde de dolari în anul 2025. Prin comparație, Statele Unite, Brazilia și China înregistrează exporturi de zeci și chiar sute de miliarde de dolari, potrivit unui clasament prezentat de platforma GeoStatistica.

Conform graficului, Statele Unite domină clasamentul, cu exporturi agricole de 181,3 miliarde de dolari, urmate de Brazilia, cu 144,4 miliarde de dolari, și China, cu 74,8 miliarde de dolari. Pe pozițiile următoare se situează Canada, cu 66,6 miliarde de dolari, Mexicul, cu 49,9 miliarde, și Indonezia, cu 49,7 miliarde de dolari.

În top mai figurează Australia, cu exporturi de 45,8 miliarde de dolari, India, cu 45,5 miliarde, Thailanda, cu 41,8 miliarde, Franța, cu 38,7 miliarde, și Rusia, cu 28,3 miliarde de dolari.

Raportată la aceste valori, Republica Moldova exportă produse agroalimentare de aproape 99 de ori mai puțin decât Statele Unite, de 79 de ori mai puțin decât Brazilia și de aproximativ 15 ori mai puțin decât Rusia. Comparația este însă orientativă, deoarece graficul internațional nu precizează anul de referință și metodologia de calcul, în timp ce datele pentru Moldova vizează anul 2025.

Potrivit datelor UN Comtrade, exporturile agroalimentare moldovenești au atins în 2025 aproximativ 1,838 miliarde de dolari, echivalentul a aproape 49% din exporturile totale de mărfuri ale țării. Față de anul precedent, când acestea au constituit circa 1,624 miliarde de dolari, a fost înregistrată o creștere de aproximativ 13%.

Cea mai mare contribuție la exporturile agroalimentare ale Republicii Moldova a avut-o răsărita, ale cărei semințe au fost exportate în valoare de 431,7 milioane de dolari. Urmează grâul, cu 180,9 milioane de dolari, rapița, cu 149,2 milioane de dolari, și vinul, cu 148,7 milioane de dolari.

Exporturile de fructe sâmburoase, inclusiv prune, cireșe, caise și piersici, au generat aproximativ 95 de milioane de dolari, în timp ce uleiul de răsărită a adus 88,7 milioane de dolari, iar merele și perele alte 73,6 milioane de dolari.

Datele scot în evidență una dintre vulnerabilitățile structurale ale sectorului agroalimentar moldovenesc: dependența ridicată de exporturile de materie primă. Numai semințele de răsărită, grâul și rapița au generat încasări de aproximativ 762 de milioane de dolari, reprezentând peste 41% din totalul exporturilor agroalimentare.

În același timp, diferența dintre exporturile de semințe de răsărită, de 431,7 milioane de dolari, și cele de ulei de răsărită, de numai 88,7 milioane de dolari, evidențiază ponderea mult mai mare a materiei prime în vânzările externe ale acestui sector. Această structură ridică problema dezvoltării capacităților de procesare și a creșterii valorii adăugate a produselor agricole moldovenești.

În ceea ce privește piețele de desfacere, Uniunea Europeană rămâne principala destinație a produselor agroalimentare din Republica Moldova, absorbind aproximativ 61,5% din exporturile sectorului în anul 2025. Turcia reprezintă o altă piață importantă, în special pentru semințele de răsărită și porumb.