DOC Nemerenco vrea să controleze piața anabolizanților? Proiectul privind interzicerea lor, readus în dezbateri

Proiectul controversat privind interzicerea anabolizanților a fost din nou inclus pe ordinea de zi a următoarei ședinte de Guvern. Dacă anterior documentul prevedea că se interzice doar producerea acestor tipuri de preparate în Republica Moldova, conform versiunii actualizate, va fi restricționat și importul.

Conform documentului, „se interzice importul, fabricarea, distribuirea, comercializarea, prescrierea și eliberarea medicamentelor cu conținut de steroizi anabolizanți și androgeni, cu excepția denumirilor comune internaționale, nomenclatura si cantitatea cărora vor fi aprobate anual de către Ministerul Sănătății, achiziționate prin procedura de licitație publică”.

Așadar, se pare că Ministerul Sănătății vrea să controleze strict piața anabolizanților, Republica Moldova fiind unul dintre statele unde asemenea preparate se fabrică. De menționat este că în țară există un singur producător, conform declarațiilor anterioare, făcute de către reprezentanții Asociației producătorilor de medicamente.

„În Republica Moldova substanțele steroidiene anabolizante sunt fabricate sub formă de medicamente, autorizate și înregistrate în Nomenclatorul de stat al medicamentelor (NSM). Consumul acestora în cantități vădit mai mari versus necesitatea de consum în instituțiile medicale autohtone, dificultatea monitorizării consumului exportat până la beneficiarul final, au impus întreprinderea măsurilor în scopul utilizării raționale a medicamentelor, de prevenire şi combatere a traficului ilicit de substanțe dopante. (…) Mecanismul de implementarea a prezentelor amendamente la lege va fi reglementat prin ordinul ministrului sănătății. Aceste masuri vor minimaliza riscurile de trafic al medicamentelor care conțin steroizi anabolizanți și/sau androgeni”, se arată în nota informativă a proiectului actualizat.

Contrabanda parcă este, parcă nu-i

În iulie 2023, după ce Ministerul Sănătăţii a prezentat proiectul privind noile reglementări spre consultări publice, printre argumente se număra inclusiv faptul că ar trebui oprită contrabanda. Datele Serviciului Vamal, însă, arătau la acel moment că în total, în ultimii trei ani, în țara noastră au fost înregistrate doar opt cazuri de transportare ilegală a anabolizanţilor, dintre care doar unul în proporții mari. Singurul dosar de amploare a fost pornit de comun cu autoritățile române și deja se află pe masa judecătorilor.

Conform unui răspuns recepționat de la Vamă, în 2021 au fost depistate 1680 de comprimate sau fiole cu anabolizanți transportate prin contrabandă, în 2022 – 2605, iar în 2023 – 11.779, în unul dintre cazuri valoarea preparatelor ridicate depășind 16.000 de unități convenționale.

Ce spuneau patronatele?

Când se discuta aprobarea proiectului în varianta anterioară, în iulie 2023, membrii Asociației producătorilor de medicamente mai menționau că dacă se va impune interdicția de a produce anabolizanți, „Republica Moldova ar putea pierde milioane de euro anual”.

„Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător a votat unanim împotriva promovării acestui proiect din motiv că interzicerea fabricării pe teritoriul țării a unui produs, va duce la creșterea importului acestui produs, iar de multe ori chiar și importul prin contrabandă. S-a ajuns la concluzia că interdicția de fabricare a medicamentului nu va avea ca efect diminuarea consumului, ci va încuraja mai degrabă producerea clandestină a acestuia. Mai mult ca atât, acest proiect contravine articolului 126, alin.(2) din Constituție și Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi”.

Proiect de Lege – Interzice… by Realitatea.md

Contactați anterior de redacția Realitatea, pentru a oferi o reacție cu privire la acuzații, reprezentanții Ministerului Sănătății ne-au expediat linkul la proiectul de lege, fără a oferi comentarii adiționale.

Ulterior, când examinarea subiectului la Guvern a fost scoasă de pe ordinea de, Ministerul a precizat într-o reacție remisă redacției Realitatea că este vorba despre amânarea examinării proiectului.

Impactul pentru pacienți

Anabolizanții și hormonii androgeni sunt utilizați pentru pacienți cu boli specifice, de exemplu hipogonadism – afecțiune din cauza căreia nu se produce suficient testosteron. Preparatele le sunt prescrise și femeilor cu sindromul ovarului polichistic.

Hormonii androgeni și steroizii anabolizanți se mai folosesc pentru a trata efectele andropauzei, cunoscută și ca menopauză masculină. La 45-50 de ani, aceasta se manifestă prin scăderea nivelului testosteronului, tahicardie, salturi ale tensiunii arteriale, apatie, irascibilitate și alte simptome conexe.

Redacția Realitatea asigură dreptul la replică a persoanelor și instituțiilor vizate.

#anabolizante #Nemerenco #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne un jucător modest pe piața mondială a produselor agricole și alimentare, în condițiile în care exporturile agroalimentare ale țării au totalizat aproximativ 1,84 miliarde de dolari în anul 2025. Prin comparație, Statele Unite, Brazilia și China înregistrează exporturi de zeci și chiar sute de miliarde de dolari, potrivit unui clasament prezentat de platforma GeoStatistica.

Conform graficului, Statele Unite domină clasamentul, cu exporturi agricole de 181,3 miliarde de dolari, urmate de Brazilia, cu 144,4 miliarde de dolari, și China, cu 74,8 miliarde de dolari. Pe pozițiile următoare se situează Canada, cu 66,6 miliarde de dolari, Mexicul, cu 49,9 miliarde, și Indonezia, cu 49,7 miliarde de dolari.

În top mai figurează Australia, cu exporturi de 45,8 miliarde de dolari, India, cu 45,5 miliarde, Thailanda, cu 41,8 miliarde, Franța, cu 38,7 miliarde, și Rusia, cu 28,3 miliarde de dolari.

Raportată la aceste valori, Republica Moldova exportă produse agroalimentare de aproape 99 de ori mai puțin decât Statele Unite, de 79 de ori mai puțin decât Brazilia și de aproximativ 15 ori mai puțin decât Rusia. Comparația este însă orientativă, deoarece graficul internațional nu precizează anul de referință și metodologia de calcul, în timp ce datele pentru Moldova vizează anul 2025.

Potrivit datelor UN Comtrade, exporturile agroalimentare moldovenești au atins în 2025 aproximativ 1,838 miliarde de dolari, echivalentul a aproape 49% din exporturile totale de mărfuri ale țării. Față de anul precedent, când acestea au constituit circa 1,624 miliarde de dolari, a fost înregistrată o creștere de aproximativ 13%.

Cea mai mare contribuție la exporturile agroalimentare ale Republicii Moldova a avut-o răsărita, ale cărei semințe au fost exportate în valoare de 431,7 milioane de dolari. Urmează grâul, cu 180,9 milioane de dolari, rapița, cu 149,2 milioane de dolari, și vinul, cu 148,7 milioane de dolari.

Exporturile de fructe sâmburoase, inclusiv prune, cireșe, caise și piersici, au generat aproximativ 95 de milioane de dolari, în timp ce uleiul de răsărită a adus 88,7 milioane de dolari, iar merele și perele alte 73,6 milioane de dolari.

Datele scot în evidență una dintre vulnerabilitățile structurale ale sectorului agroalimentar moldovenesc: dependența ridicată de exporturile de materie primă. Numai semințele de răsărită, grâul și rapița au generat încasări de aproximativ 762 de milioane de dolari, reprezentând peste 41% din totalul exporturilor agroalimentare.

În același timp, diferența dintre exporturile de semințe de răsărită, de 431,7 milioane de dolari, și cele de ulei de răsărită, de numai 88,7 milioane de dolari, evidențiază ponderea mult mai mare a materiei prime în vânzările externe ale acestui sector. Această structură ridică problema dezvoltării capacităților de procesare și a creșterii valorii adăugate a produselor agricole moldovenești.

În ceea ce privește piețele de desfacere, Uniunea Europeană rămâne principala destinație a produselor agroalimentare din Republica Moldova, absorbind aproximativ 61,5% din exporturile sectorului în anul 2025. Turcia reprezintă o altă piață importantă, în special pentru semințele de răsărită și porumb.

#Cereale #export #Moldova