Energie electrică din România! Republica Moldova și Ucraina au primit ajutoare de avarie în sumă de 3 milioane de euro

Transelectrica operatorul energetic din România și-a dublat veniturile din ajutoare de avarie acordate unora dintre sistemele energetice ale țărilor vecine, de la 9,61 milioane lei românești (1,3 milioane de euro) în ianuarie-septembrie 2022 la 19,29 milioane lei (3,8 milioane de euro) în primele 9 luni din 2023. Ajutoarele au fost acordate Ucrainei, Republicii Moldova și Serbiei, arată raportul companiei.

Aceste venituri au fost mai mari (+8,4 mil lei) în perioada ianuarie-septembrie 2023, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2022 (1,1 mil lei) şi provin în principal din schimburile programate de energie electrică cu ţările perimetrice (ţările care nu fac parte din mecanismul ITC), respectiv Ucraina şi Moldova.

Exportul a scăzut pe graniţa cu Serbia, și a crescut pe granița cu Ungaria, Bulgaria, Ucraina și Moldova, iar importul a crescut pe granița cu Ungaria, Serbia și Moldova și a scăzut pe Bulgaria și Ucraina.

Concret, comparativ cu intervalul ianuarie – septembrie 2022, fluxurile fizice de export au crescut cu Ungaria (+213GWh), cu Bulgaria (+1.590GWh), Ucraina (+347GWh) și cu Moldova (+883GWh) și au scăzut pe granița cu Serbia (-40% -643GWh), concomitent cu creșterea fluxurilor fizice de import pe liniile de interconexiune cu Ungaria (+115 GWh), Serbia (+361GWh), Moldova (+19GWh) și scădere pe Bulgaria (-65% -1.879GWh), și Ucraina (-26% -286GWh).

În trimestrul III 2023 s-au înregistrat venituri din ajutoare de avarie în sumă de 15,7 milioane de lei (3,16 milioane de euro). Ajutoarele de avarie au fost acordate către Ucraina, pe fondul afectării infrastructurii energetice din această țară în urma conflictelor armate şi către Republica Moldova, în urma neachiziționării energiei necesare acoperirii consumului, pe fondul prețurilor mari înregistrate pe piața de energie electrică (PZU).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.