„Aș recomanda cu tărie să fie educație financiară obligatorie în școli!”. De ce? Iată explicația unui expert britanic

„Educația financiară în școli este cu adevărat importantă și costă scump. Așa că sper foarte mult că acest lucru va fi posibil în următorii ani. Tinerii, pentru că tinerii, chiar dacă au învățat educația financiară la școli, încep pentru prima dată să-și gestioneze banii proprii”. Este opinia lui Shaun Mundy, expertul britanic care a elaborat prima strategie de educație financiară din Europa, cea din Marea Britanie. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul podcastului „Dă sens banilor”, ediția de joi, 23 noiembrie 2023

Expertul a discutat cu gazda podcastului, jurnalista Liliana Barbăroșie, despre cum crizele din ultimii ani au sporit importanța educației financiare în lume, despre perspectivele dezvoltării unei strategii naționale de educație financiară în Republica Moldova, despre modelele de succes și lecțiile învățate din procesele similare desfășurate de alte țări.

„Educația financiară în școli este cu adevărat importantă și costă scump. Așa că sper foarte mult că acest lucru va fi posibil în următorii ani. Tinerii, pentru că tinerii, chiar dacă au învățat educația financiară la școli, încep pentru prima dată să-și gestioneze banii proprii”. Este opinia lui Shaun Mundy, expertul britanic care a elaborat prima strategie de educație financiară din Europa, cea din Marea Britanie. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul podcastului „Dă sens banilor”, ediția de joi, 23 noiembrie 2023.

„Cum a fost în Marea Britanie? Ei bine, autoritatea de reglementare în domeniul serviciilor financiare la care am lucrat a fost instituția lider în acest proces. Aici, după cum cunoașteți, acest rol este asumat de Banca Națională a Moldovei. De fapt, în majoritatea țărilor, Banca Națională este de obicei instituția care preia rolul principal. În primul rând, foarte importantă este prezența angajamentului real din partea conducerii de vârf a organizației principale. Am avut recent o întrevedere cu guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei și este absolut clar că Dumnealui susține în totalitate inițiativa respectivă, este chiar inițiativă Dumnealui personală. Acest lucru asigură un început cu adevărat promițător. În plus, există o echipă în cadrul departamentului de comunicare al Băncii Naționale a Moldovei care este dedicată în totalitate activității de dezvoltare a strategiei și implementării acesteia.

În Marea Britanie am lucrat cu multe alte părți interesate, cu mulți alți parteneri… Am constatat că există multe organizații în guvern, sectorul privat, ONG-uri care ar fi dispuse să lucreze cu noi. Există o mulțime de inițiative care pot fi luate. Dacă încerci să faci prea mult, resursele vor fi risipite și ajungi să nu faci absolut nimic. Așa că este important să alegem inițiativele care în Moldova vor face cea mai mare diferență, vor avea un impact asupra oamenilor, pentru că nu are rost să facem ceva, dacă nu va influența comportamentul oamenilor. Dar și inițiativele care ne vor ajuta să ajungem la un număr substanțial de oameni, pentru că dacă ajungi doar la câțiva, nici asta nu va face diferența. Așadar, într-un fel, Moldova se află în aceeași poziție în care se afla Regatul Unit, în care se află orice altă țară care începe să dezvolte o strategie națională privind educația financiară. Și spun asta pentru că în Moldova deja au loc mai multe inițiative, dar ele sunt de obicei la scară mică, necoordonate, dispersate, nu foarte strategice. Așadar, acum este momentul potrivit pentru a pune la punct o viziune cu adevărat strategică, care va selecta inițiativele ce vor face cea mai mare diferență și unde diferite organizații care doresc să sprijine dezvoltarea și implementarea strategiei o vor putea sprijini. Ca să mergeți cu adevărat înainte și să faceți o diferență în toată țara”, a precizat expertul britanic.

De asemenea, în cadrul podcastului, expertul britanic a explicat de ce oamenii au nevoie de cunoștințe financiare, prin ce metode se asigurăda sens banilor transmiterea acestor cunoștințe și abilități, cum crește odată cu ea bunăstarea oamenilor și economia.

Podcastul mai include o rubrică de întrebări pe scurt, precum: Care este vârsta ideală pentru a începe educația financiară în școli? Cum se pot proteja oamenii de fraudele online? Care este cea mai simplă analiză a riscului înainte de accesarea unor produse financiare? etc.

„…există subiecte în care educația financiară poate fi încorporată. Și aș încuraja cu tărie ca acest lucru să se facă în disciplinele obligatorii, pentru că dacă este o materie opțională, atunci unii copii nu vor primi nicio educație financiară, unii vor primi doar o parte din educație financiară. Deci, cred că acesta este unul dintre lucrurile cheie despre care copiii trebuie să învețe pe măsură ce parcurg școala și ar trebui să fie în programa obligatorie”, a mai adăugat Shaun Mundy.

Shaun Mundy este expertul care consultă Republica Moldova în procesul de elaborare a Strategiei Naționale de Educație Financiară. Aceasta este dezvoltată de Banca Națională a Moldovei cu suportul Programului USAID „Reforme Instituționale și Structurale în Moldova (MISRA). În luna octombrie 2023, în cadrul aceluiași proiect, BNM a lansat o campanie extinsă de educație financiară în Republica Moldova.

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

#expert britanic #podcast #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.