„Aș recomanda cu tărie să fie educație financiară obligatorie în școli!”. De ce? Iată explicația unui expert britanic

23 Nov. 2023, 14:21
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
23 Nov. 2023, 14:21 // Slider //  MD Bani

„Educația financiară în școli este cu adevărat importantă și costă scump. Așa că sper foarte mult că acest lucru va fi posibil în următorii ani. Tinerii, pentru că tinerii, chiar dacă au învățat educația financiară la școli, încep pentru prima dată să-și gestioneze banii proprii”. Este opinia lui Shaun Mundy, expertul britanic care a elaborat prima strategie de educație financiară din Europa, cea din Marea Britanie. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul podcastului „Dă sens banilor”, ediția de joi, 23 noiembrie 2023

Expertul a discutat cu gazda podcastului, jurnalista Liliana Barbăroșie, despre cum crizele din ultimii ani au sporit importanța educației financiare în lume, despre perspectivele dezvoltării unei strategii naționale de educație financiară în Republica Moldova, despre modelele de succes și lecțiile învățate din procesele similare desfășurate de alte țări.

„Educația financiară în școli este cu adevărat importantă și costă scump. Așa că sper foarte mult că acest lucru va fi posibil în următorii ani. Tinerii, pentru că tinerii, chiar dacă au învățat educația financiară la școli, încep pentru prima dată să-și gestioneze banii proprii”. Este opinia lui Shaun Mundy, expertul britanic care a elaborat prima strategie de educație financiară din Europa, cea din Marea Britanie. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul podcastului „Dă sens banilor”, ediția de joi, 23 noiembrie 2023.

Expertul a discutat cu gazda podcastului, jurnalista Liliana Barbăroșie, despre cum crizele din ultimii ani au sporit importanța educației financiare în lume, despre perspectivele dezvoltării unei strategii naționale de educație financiară în Republica Moldova, despre modelele de succes și lecțiile învățate din procesele similare desfășurate de alte țări.

„Cum a fost în Marea Britanie? Ei bine, autoritatea de reglementare în domeniul serviciilor financiare la care am lucrat a fost instituția lider în acest proces. Aici, după cum cunoașteți, acest rol este asumat de Banca Națională a Moldovei. De fapt, în majoritatea țărilor, Banca Națională este de obicei instituția care preia rolul principal. În primul rând, foarte importantă este prezența angajamentului real din partea conducerii de vârf a organizației principale. Am avut recent o întrevedere cu guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei și este absolut clar că Dumnealui susține în totalitate inițiativa respectivă, este chiar inițiativă Dumnealui personală. Acest lucru asigură un început cu adevărat promițător. În plus, există o echipă în cadrul departamentului de comunicare al Băncii Naționale a Moldovei care este dedicată în totalitate activității de dezvoltare a strategiei și implementării acesteia.

În Marea Britanie am lucrat cu multe alte părți interesate, cu mulți alți parteneri… Am constatat că există multe organizații în guvern, sectorul privat, ONG-uri care ar fi dispuse să lucreze cu noi. Există o mulțime de inițiative care pot fi luate. Dacă încerci să faci prea mult, resursele vor fi risipite și ajungi să nu faci absolut nimic. Așa că este important să alegem inițiativele care în Moldova vor face cea mai mare diferență, vor avea un impact asupra oamenilor, pentru că nu are rost să facem ceva, dacă nu va influența comportamentul oamenilor. Dar și inițiativele care ne vor ajuta să ajungem la un număr substanțial de oameni, pentru că dacă ajungi doar la câțiva, nici asta nu va face diferența. Așadar, într-un fel, Moldova se află în aceeași poziție în care se afla Regatul Unit, în care se află orice altă țară care începe să dezvolte o strategie națională privind educația financiară. Și spun asta pentru că în Moldova deja au loc mai multe inițiative, dar ele sunt de obicei la scară mică, necoordonate, dispersate, nu foarte strategice. Așadar, acum este momentul potrivit pentru a pune la punct o viziune cu adevărat strategică, care va selecta inițiativele ce vor face cea mai mare diferență și unde diferite organizații care doresc să sprijine dezvoltarea și implementarea strategiei o vor putea sprijini. Ca să mergeți cu adevărat înainte și să faceți o diferență în toată țara”, a precizat expertul britanic.

De asemenea, în cadrul podcastului, expertul britanic a explicat de ce oamenii au nevoie de cunoștințe financiare, prin ce metode se asigurăda sens banilor transmiterea acestor cunoștințe și abilități, cum crește odată cu ea bunăstarea oamenilor și economia.

Podcastul mai include o rubrică de întrebări pe scurt, precum: Care este vârsta ideală pentru a începe educația financiară în școli? Cum se pot proteja oamenii de fraudele online? Care este cea mai simplă analiză a riscului înainte de accesarea unor produse financiare? etc.

„…există subiecte în care educația financiară poate fi încorporată. Și aș încuraja cu tărie ca acest lucru să se facă în disciplinele obligatorii, pentru că dacă este o materie opțională, atunci unii copii nu vor primi nicio educație financiară, unii vor primi doar o parte din educație financiară. Deci, cred că acesta este unul dintre lucrurile cheie despre care copiii trebuie să învețe pe măsură ce parcurg școala și ar trebui să fie în programa obligatorie”, a mai adăugat Shaun Mundy.

Shaun Mundy este expertul care consultă Republica Moldova în procesul de elaborare a Strategiei Naționale de Educație Financiară. Aceasta este dezvoltată de Banca Națională a Moldovei cu suportul Programului USAID „Reforme Instituționale și Structurale în Moldova (MISRA). În luna octombrie 2023, în cadrul aceluiași proiect, BNM a lansat o campanie extinsă de educație financiară în Republica Moldova.

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.