Analiză Reuters: Presiunile politice afectează politica monetară în Europa Centrală

27 Nov. 2023, 11:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Nov. 2023, 11:38 // Actual //  bani.md

Guvernatorii băncilor naţionale din Polonia şi Ungaria sunt implicaţi în dispuse zgomotoase cu oponenţii lor pe tema politicii monetare, ceea ce creează noi pericole pentru investitorii dispuşi să se aventureze în mediul politic complicat din Europa Centrală, arată o analiză Reuters.

În Polonia, guvernatorul Adam Glapinski este acuzat că a încercat să stimuleze economia prin reducerea dobânzii de politică monetară pentru a-şi ajuta aliaţii din Partidul Lege şi Justiţie (PiS) să câştige un nou mandat la alegerile de luna trecută, fără succes cum s-a dovedit.

În Ungaria, guvernatorul Gyorgy Matolcsy este presat de Guvernul condus de Viktor Orban să reducă şi mai agresiv dobânda de referinţă înaintea alegerilor europarlamentare de anul viitor.

Aceste dispute vin pe fondul unei inflaţii care în Europa Centrală este semnificativ mai mare decât în Europa Occidentală, stimulată de factori precum pieţe ale muncii mult mai tensionate dar şi repetarea practicilor vizând introducerea de stimulente înainte de alegeri.

“Cadrul general de politică monetară şi credibilitatea băncilor centrale din CEE a fost una adecvată înaintea recentelor şocuri. Anul acesta şi anul viitor vor pune la încercarea această credibilitate”, spune Karen Vartapetov, analist şef pentru ratinguri suverane la S&P Global Ratings.

Un sondaj din 2021 al Băncii Mondiale a ajuns la concluzia că amestecul în politica băncii centrale duce la perioade prelungite de inflaţie ridicată în economiile emergente precum Turcia şi Argentina.

Îngrijorările investitorilor cu privire la independenţa băncilor centrale se adaugă unor critici mai vechi cu privire la statul de drept în Polonia şi Ungaria, care au văzut cum finanţări de miliarde de euro au fost suspendate de UE din cauza îngrijorărilor cu privire la înrăutăţirea standardelor democratice.

“Credibilitatea politicii monetare este un factor negativ pentru ratingul Ungariei iar inflaţia încăpăţânat de ridicată este un element negativ pentru ratingul Poloniei”, spune Paul Gamble, directorul echipei de ratinguri suverane pentru Europa emergentă la Fitch Ratings.

Viitorul Guvern de la Varşovia menţionează deciziile guvernatorului Adam Glapinski de a reduce costul creditului cu 100 de puncte de bază, înaintea alegerilor de luna trecută, drept o dovadă că a modificat politica monetară în funcţie de ce aveau nevoie aliaţii săi din Partidul Lege şi Justiţie (PiS). În prezent, partidele care vor forma coaliţia guvernamentală pregătesc un dosar pentru a-l aduce pe guvernator în faţa tribunalului.

În replică, un purtător de cuvânt de la Banca Naţională a Poloniei a spus că guvernatorul a acţionat în limitele mandatului legal şi a adăugat că demiterea lui Glapinski ar putea afecta activele poloneze. “Încercările de a-l aduce pe guvernatorul NBP în faţa tribunalului de stat pot fi interpretate ca un atac asupra independenţei băncii centrale”, a precizat purtătorul de cuvânt.

În Ungaria, toate privirile sunt îndreptate spre modul în care guvernatorul Gyorgy Matolcsy, un fost aliat al lui Viktor Orban care între timp a devenit un critic al politicilor sale economice, va răspunde la solicitările executivului de a reduce şi mai mult dobânda de referinţă de la nivelul actual de 11,5%, cel mai ridicat din UE.

Începând din luna mai şi până în prezent, Banca Naţională a Ungariei a redus dobânda de bază cu 650 puncte de bază, dar s-a abţinut de la o reducere semnificativă la şedinţa de săptămâna trecută, chiar dacă ritmul de creştere a preţurilor a încetinit de la un nivel de 25% în primul trimestru, până la un nivel estimat la 7% pentru luna decembrie.

“Chiar dacă par să existe motive solide pentru a accelera ritmul reducerilor de dobândă, o mare parte dintre investitorii străini ar putea vedea asta ca o capitulare în faţa presiunilor politice”, spune economistul ING, Peter Virovacz.

Vineri, diferenţa între randamentele pentru obligaţiunile poloneze cu maturitatea la cinci ani şi obligaţiunile germane similare era de 282 de puncte de bază în timp ce în cazul obligaţiunilor ungare era de 437 de puncte de bază. Modul în care vor evolua aceste prime va depinde în mare parte de modul în care politicile din Polonia şi Ungaria vor fi percepute de investitori că vor influenţa deciziile băncilor centrale în lunile următoare.

“În condiţiile în care toate celelalte lucruri sunt la fel, cu cât o bancă centrală este mai puţin independentă, cu atât este nevoie de randamente mai mari pentru a compensa pentru acest risc”, spune Arif Joshi, analist la Lazard Asset Management.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală