Țara europeană care s-a confruntat un deceniu cu o criză a datoriilor rambursează anticipat miliarde de euro

28 Nov. 2023, 16:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Nov. 2023, 16:01 // Actual //  bani.md

Grecia va rambursa luna viitoare, înainte de scadenţă, împrumuturi acordate de ţările din zona euro în cadrul primului pachet de asistenţă financiară, iar autorităţile de la Atena speră să repete mişcarea în 2024, au declarat marţi, 28 noiembrie, pentru Reuters, mai mulţi oficiali din Ministerul elen de Finanţe.

Ţările din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional au acordat Greciei împrumuturi cu o valoare totală de peste 260 de miliarde de euro, în perioada crizei datoriilor, care a început în 2009 şi a durat aproximativ un deceniu. Cel de-al treilea pachet de asistenţă financiară acordat Greciei a expirat în 2018.

”În data de 15 decembrie vom rambursa, anticipat, credite în valoare de 5,3 miliarde de euro către ţările din zona euro”, a dezvăluit un oficial din Ministerul elen de Finanţe, adăugând că este vorba de împrumuturi care urmau să ajungă la maturitate în 2024 şi 2025.

În cursul acestui an, Grecia şi-a redobândit un rating suveran de tip investment grade (-recomandat pentru investiţii-nr.) după 13 ani în care a fost retrogradată în categoria ”junk„.

Anul trecut, Grecia a rambursat creditele acordate de FMI, care între 2010 şi 2014 i-a furnizat împrumuturi în valoare de 28 de miliarde de euro, cu doi ani înainte ca împrumuturile să ajungă la termen. De asemenea, Grecia a rambursat anticipat împrumuturi în valoare de 2,7 miliarde de euro către partenerii din zona euro, în cadrul eforturilor de a îmbunătăţi sustenabilitatea datoriei, şi speră să continue pe acelaşi drum în 2024.

”Am putea rambursa anticipat şi mai multe împrumuturi bilaterale în cursul anului următor” a spus un al doilea oficial din Ministerul elen al Finanţelor, fără a oferi detalii cu privire la sume sau calendar.

În total, ţările din zona euro au împrumutat Greciei 53 de miliarde de euro cu prilejul primul pachet de asistenţă financiară, cu maturităţi care se prelungesc până în 2041. Odată cu plăţile preconizate pentru finalul acestui an, Grecia va rambursa împrumuturi în valoare de 13 miliarde de euro.

După ce a pus capăt asistenţei financiare în 2018, Grecia s-a bazat în exclusivitate pe pieţele de obligaţiuni pentru a-şi acoperi nevoile de finanţare. Autorităţile de la Atena intenţionează să împrumute şapte miliarde de euro de pe piaţă în 2024.

Grecia are în prezent o rezervă de lichiditate de peste 35 de miliarde de euro graţie unor venituri peste aşteptări din taxe, creşterii economice solide şi surplusurilor bugetare primare.

În 2024, Grecia ar urma să înregistreze o creştere economică de 2,9%, după un avans de 2,4% în acest an, dublu faţă de media din zona euro. De asemenea, autorităţile de la Atena mizează anul viitor pe un surplus bugetar primar de 2,1% din PIB graţie investiţiilor mai mari şi veniturilor solide din turism.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Aug. 2026, 17:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Aug. 2026, 17:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu peste 130% de la începutul anului, iar nivelul redus al rezervelor și riscurile privind aprovizionarea sporesc îngrijorările înaintea sezonului rece.

Cotațiile futures pentru gazele naturale la hub-ul olandez TTF, principalul reper pentru piața europeană, au trecut joi de 65 de euro pentru un megawatt-oră, atingând cel mai ridicat nivel din martie. Creșterea are loc în plină perioadă de caniculă în Europa, care contribuie la majorarea consumului de energie electrică, notează Euronews.

Temperaturile record determină o cerere mai mare de electricitate, în timp ce seceta și căldura reduc producția hidro și nucleară. În aceste condiții, centralele pe gaze sunt folosite mai intens pentru a acoperi deficitul de producție, ceea ce crește consumul de gaz exact în perioada în care Europa ar trebui să-și refacă rezervele pentru iarnă.

Prețurile actuale sunt încă mult sub recordul de aproximativ 350 de euro/MWh atins în timpul crizei energetice din 2022, declanșată după invazia Rusiei în Ucraina. Totuși, Europa intră în sezonul rece cu depozite mai puțin pline și cu o marjă redusă pentru eventuale noi șocuri de aprovizionare.

La începutul lunii august, depozitele europene de gaze erau umplute în proporție de aproximativ 57%. Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, nivelul de 57,1% înregistrat la 1 august a fost cel mai scăzut pentru această perioadă a anului din seria istorică disponibilă.

Situația este complicată și de mai multe probleme de aprovizionare. Strâmtoarea Hormuz rămâne practic închisă, Norvegia a prelungit unele lucrări de mentenanță la zăcămintele de gaze, iar seceta a afectat producția hidro și nucleară. În același timp, cererea de gaze pentru producerea energiei electrice a crescut pe fondul valului de căldură.

Totuși, Europa este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021–2022: consumul de gaze a scăzut cu 15–20%, iar producția din surse regenerabile și oferta de gaze lichefiate au crescut. Totuși, o iarnă rece poate majora rapid cererea, iar rezervele reduse lasă piața vulnerabilă la noi creșteri de preț. Scumpirea gazelor poate alimenta și inflația din zona euro. Efectul asupra facturilor consumatorilor apare cu întârziere, pe măsură ce furnizorii își reînnoiesc contractele de achiziție.

Potrivit estimărilor Oxford Economics citate în analiză, inflația generală din zona euro ar putea ajunge la aproximativ 3,5% în a doua jumătate a anului 2026, dacă prețurile angro la gaze se mențin la nivelurile actuale, față de puțin peste 3% în scenariul de bază.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!