Țara europeană care s-a confruntat un deceniu cu o criză a datoriilor rambursează anticipat miliarde de euro

Grecia va rambursa luna viitoare, înainte de scadenţă, împrumuturi acordate de ţările din zona euro în cadrul primului pachet de asistenţă financiară, iar autorităţile de la Atena speră să repete mişcarea în 2024, au declarat marţi, 28 noiembrie, pentru Reuters, mai mulţi oficiali din Ministerul elen de Finanţe.

Ţările din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional au acordat Greciei împrumuturi cu o valoare totală de peste 260 de miliarde de euro, în perioada crizei datoriilor, care a început în 2009 şi a durat aproximativ un deceniu. Cel de-al treilea pachet de asistenţă financiară acordat Greciei a expirat în 2018.

”În data de 15 decembrie vom rambursa, anticipat, credite în valoare de 5,3 miliarde de euro către ţările din zona euro”, a dezvăluit un oficial din Ministerul elen de Finanţe, adăugând că este vorba de împrumuturi care urmau să ajungă la maturitate în 2024 şi 2025.

În cursul acestui an, Grecia şi-a redobândit un rating suveran de tip investment grade (-recomandat pentru investiţii-nr.) după 13 ani în care a fost retrogradată în categoria ”junk„.

Anul trecut, Grecia a rambursat creditele acordate de FMI, care între 2010 şi 2014 i-a furnizat împrumuturi în valoare de 28 de miliarde de euro, cu doi ani înainte ca împrumuturile să ajungă la termen. De asemenea, Grecia a rambursat anticipat împrumuturi în valoare de 2,7 miliarde de euro către partenerii din zona euro, în cadrul eforturilor de a îmbunătăţi sustenabilitatea datoriei, şi speră să continue pe acelaşi drum în 2024.

”Am putea rambursa anticipat şi mai multe împrumuturi bilaterale în cursul anului următor” a spus un al doilea oficial din Ministerul elen al Finanţelor, fără a oferi detalii cu privire la sume sau calendar.

În total, ţările din zona euro au împrumutat Greciei 53 de miliarde de euro cu prilejul primul pachet de asistenţă financiară, cu maturităţi care se prelungesc până în 2041. Odată cu plăţile preconizate pentru finalul acestui an, Grecia va rambursa împrumuturi în valoare de 13 miliarde de euro.

După ce a pus capăt asistenţei financiare în 2018, Grecia s-a bazat în exclusivitate pe pieţele de obligaţiuni pentru a-şi acoperi nevoile de finanţare. Autorităţile de la Atena intenţionează să împrumute şapte miliarde de euro de pe piaţă în 2024.

Grecia are în prezent o rezervă de lichiditate de peste 35 de miliarde de euro graţie unor venituri peste aşteptări din taxe, creşterii economice solide şi surplusurilor bugetare primare.

În 2024, Grecia ar urma să înregistreze o creştere economică de 2,9%, după un avans de 2,4% în acest an, dublu faţă de media din zona euro. De asemenea, autorităţile de la Atena mizează anul viitor pe un surplus bugetar primar de 2,1% din PIB graţie investiţiilor mai mari şi veniturilor solide din turism.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#euro #datorii #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom