Românii, pe primul loc în UE după numărul de proprietari de locuințe. Cum stau moldovenii

Datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat) dezvăluie că, în 2022, 69% din populația Uniunii Europene trăia în locuințe deținute personal, în timp ce restul de 31% locuiau în locuințe închiriate. România se evidențiază ca lider al UE în privința proprietății locuințelor, cu un impresionant procent de 94,8% din populație deținând locuințe personale.

În majoritatea statelor membre ale UE, cu excepția Germaniei, procentul celor care dețin locuința în care trăiesc depășește pe cel al chiriașilor. În topul țărilor cu cel mai ridicat procent de proprietari de locuințe se află România (94,8%), Slovacia (93%), Croația (91%) și Ungaria (90%). În schimb, procentul cel mai ridicat de chiriași a fost înregistrat în Germania (53%), Austria (49%) și Danemarca (40%), în timp ce în România procentul de chiriași se situează la 5,2%.

Eurostat a furnizat și alte date referitoare la condițiile de locuit, care se măsoară în mai multe moduri. Unul este dacă oamenii locuiesc în locuinţe aglomerate. În 2022, în UE 16,8% din populaţie locuia în astfel de locuinţe, faţă de un nivel de 19,1% în 2010. Cea mai ridicată rată de aglomerare se înregistra anul trecut în Letonia (41,7%), România (40,5%) şi Bulgaria (36,2%), iar cea mai scăzută în Cipru (2,2%), Malta (2,8%) şi Ţările de Jos (2,9%).

Opusul unei locuinţe aglomerate este o locuinţă sub-ocupată, prea mare pentru nevoile celor care locuiesc în ea. Cauza clasică a sub-ocupării sunt vârstnicii sau cuplurile care rămân în locuinţele lor după ce copii cresc şi pleacă de acasă. În 2022, în UE, o treime din populaţie (33,6%) trăia într-o locuinţă sub-ocupată, un procent care în mare parte a rămas stabil din 2010.

Anul trecut, cel mai ridicat procent de locuinţe sub-ocupate era în Malta (72,3%), Cipru (70,9%) şi Irlanda (67,3%), iar cel mai scăzut în România (7,3%), Letonia (9,4%) şi Grecia (11,3%).

Republica Moldova nu este inclusă în statistica Eurostat, însă ultimele date disponibile relevă că 2/3 din avuția și economiile moldovenilor este concentrată în locuințe. Locuințele au fost sunt și vor fi principalul obiect investițional al cetățenilor. „Aceste 41,9 miliarde de dolari – toată avuția moldovenilor, repartizați la populația trecută de 18 ani, reiese că fiecare deține proprietăți de 14,5 mii de dolari. Media globală este de 87,5 mii de dolari. Cea europeană – de 180,3 mii de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#proprietate #avuție #imobil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.