Românii, pe primul loc în UE după numărul de proprietari de locuințe. Cum stau moldovenii

30 Nov. 2023, 16:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Nov. 2023, 16:05 // Actual //  bani.md

Datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat) dezvăluie că, în 2022, 69% din populația Uniunii Europene trăia în locuințe deținute personal, în timp ce restul de 31% locuiau în locuințe închiriate. România se evidențiază ca lider al UE în privința proprietății locuințelor, cu un impresionant procent de 94,8% din populație deținând locuințe personale.

În majoritatea statelor membre ale UE, cu excepția Germaniei, procentul celor care dețin locuința în care trăiesc depășește pe cel al chiriașilor. În topul țărilor cu cel mai ridicat procent de proprietari de locuințe se află România (94,8%), Slovacia (93%), Croația (91%) și Ungaria (90%). În schimb, procentul cel mai ridicat de chiriași a fost înregistrat în Germania (53%), Austria (49%) și Danemarca (40%), în timp ce în România procentul de chiriași se situează la 5,2%.

Eurostat a furnizat și alte date referitoare la condițiile de locuit, care se măsoară în mai multe moduri. Unul este dacă oamenii locuiesc în locuinţe aglomerate. În 2022, în UE 16,8% din populaţie locuia în astfel de locuinţe, faţă de un nivel de 19,1% în 2010. Cea mai ridicată rată de aglomerare se înregistra anul trecut în Letonia (41,7%), România (40,5%) şi Bulgaria (36,2%), iar cea mai scăzută în Cipru (2,2%), Malta (2,8%) şi Ţările de Jos (2,9%).

Opusul unei locuinţe aglomerate este o locuinţă sub-ocupată, prea mare pentru nevoile celor care locuiesc în ea. Cauza clasică a sub-ocupării sunt vârstnicii sau cuplurile care rămân în locuinţele lor după ce copii cresc şi pleacă de acasă. În 2022, în UE, o treime din populaţie (33,6%) trăia într-o locuinţă sub-ocupată, un procent care în mare parte a rămas stabil din 2010.

Anul trecut, cel mai ridicat procent de locuinţe sub-ocupate era în Malta (72,3%), Cipru (70,9%) şi Irlanda (67,3%), iar cel mai scăzut în România (7,3%), Letonia (9,4%) şi Grecia (11,3%).

Republica Moldova nu este inclusă în statistica Eurostat, însă ultimele date disponibile relevă că 2/3 din avuția și economiile moldovenilor este concentrată în locuințe. Locuințele au fost sunt și vor fi principalul obiect investițional al cetățenilor. „Aceste 41,9 miliarde de dolari – toată avuția moldovenilor, repartizați la populația trecută de 18 ani, reiese că fiecare deține proprietăți de 14,5 mii de dolari. Media globală este de 87,5 mii de dolari. Cea europeană – de 180,3 mii de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.