Românii, pe primul loc în UE după numărul de proprietari de locuințe. Cum stau moldovenii

Datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat) dezvăluie că, în 2022, 69% din populația Uniunii Europene trăia în locuințe deținute personal, în timp ce restul de 31% locuiau în locuințe închiriate. România se evidențiază ca lider al UE în privința proprietății locuințelor, cu un impresionant procent de 94,8% din populație deținând locuințe personale.

În majoritatea statelor membre ale UE, cu excepția Germaniei, procentul celor care dețin locuința în care trăiesc depășește pe cel al chiriașilor. În topul țărilor cu cel mai ridicat procent de proprietari de locuințe se află România (94,8%), Slovacia (93%), Croația (91%) și Ungaria (90%). În schimb, procentul cel mai ridicat de chiriași a fost înregistrat în Germania (53%), Austria (49%) și Danemarca (40%), în timp ce în România procentul de chiriași se situează la 5,2%.

Eurostat a furnizat și alte date referitoare la condițiile de locuit, care se măsoară în mai multe moduri. Unul este dacă oamenii locuiesc în locuinţe aglomerate. În 2022, în UE 16,8% din populaţie locuia în astfel de locuinţe, faţă de un nivel de 19,1% în 2010. Cea mai ridicată rată de aglomerare se înregistra anul trecut în Letonia (41,7%), România (40,5%) şi Bulgaria (36,2%), iar cea mai scăzută în Cipru (2,2%), Malta (2,8%) şi Ţările de Jos (2,9%).

Opusul unei locuinţe aglomerate este o locuinţă sub-ocupată, prea mare pentru nevoile celor care locuiesc în ea. Cauza clasică a sub-ocupării sunt vârstnicii sau cuplurile care rămân în locuinţele lor după ce copii cresc şi pleacă de acasă. În 2022, în UE, o treime din populaţie (33,6%) trăia într-o locuinţă sub-ocupată, un procent care în mare parte a rămas stabil din 2010.

Anul trecut, cel mai ridicat procent de locuinţe sub-ocupate era în Malta (72,3%), Cipru (70,9%) şi Irlanda (67,3%), iar cel mai scăzut în România (7,3%), Letonia (9,4%) şi Grecia (11,3%).

Republica Moldova nu este inclusă în statistica Eurostat, însă ultimele date disponibile relevă că 2/3 din avuția și economiile moldovenilor este concentrată în locuințe. Locuințele au fost sunt și vor fi principalul obiect investițional al cetățenilor. „Aceste 41,9 miliarde de dolari – toată avuția moldovenilor, repartizați la populația trecută de 18 ani, reiese că fiecare deține proprietăți de 14,5 mii de dolari. Media globală este de 87,5 mii de dolari. Cea europeană – de 180,3 mii de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#proprietate #avuție #imobil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova face noi pași pentru digitalizarea Carnetului ATA, document internațional utilizat pentru admiterea temporară a mărfurilor și facilitarea operațiunilor comerciale peste hotare.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în calitate de instituție emitentă și garantă a Carnetelor ATA, anunță că, împreună cu Serviciul Vamal, a organizat o sesiune de instruire dedicată funcționarilor vamali implicați în aplicarea procedurilor aferente acestui instrument.

Instruirea „e-ATA: Digitalizarea carnetelor ATA ca instrument de facilitare a comerțului” a inclus atât partea teoretică, cât și exerciții practice privind operațiunile de validare, export, reimport, import, reexport și tranzit.

Funcționarii vamali au fost instruiți inclusiv în utilizarea sistemelor digitale „ATA Desktop” și „ATA Carnet Customs”, care urmează să fie folosite în cadrul tranziției către formatul electronic.

Potrivit CCI, trecerea la e-ATA ar urma să simplifice și să uniformizeze procedurile vamale, să reducă birocrația și să faciliteze circulația temporară a mărfurilor pentru companiile implicate în comerțul internațional.

Carnetul ATA permite efectuarea operațiunilor de admitere temporară fără întocmirea unor declarații vamale naționale pentru fiecare operațiune și fără constituirea unei garanții financiare separate pentru drepturile de import aferente mărfurilor admise temporar.