Poveștile cu gazul ieftin al lui Șor, dezumflate de Parlicov: Șor livrează știri din viitor cu metanul care nu există

Așa cum am anticipat știrile despre gaz continuă, dar gaz așa și nu e. În aprilie a promis metan cu 12 lei, în octombrie a spus că e cu 10 lei. Or, acum văd ca e de acord să vândă la Energocom cu 137 de dolari. Vreau să-i spun lui Șor că ministerul nu contractează gaz. Dacă sunt traideri duceți-vă la Energocom și urmați procedurile și vindeți gaz, a declarat într-o conferință de presă ministrul Energiei Victor Parlicov.

Parlicov a spus că cei care au de livrat gaze o fac, iar cei car livrează știri generează știri.

„Această declarație (Șor a declarat că e gata să vândă gaz Energocom-ului n.a), ultima, este la fel din categoria știrilor din viitor. Domnul Șor permanent livrează știri din viitor”, a punctat Parlicov.

Într-o declarație recentă, președintele Moldovagaz, Vadim Ceban declara că, deși s-a declarat că gaz cu 10 lei va fi din 1 decembrie, până în prezent există doar o singură cerere de schimbare a furnizorului. „Da au fost mai multe solicitări, dar acestea nu corespund legislației. Or, noi de la Moldovagaz am fost acuzați că intenționat blocăm procesul, ceea ce nu este adevărat”.

Vineri, 10 noiembrie, Alexandr Grosu șeful Nordgaz declara că de la 1 decembrie în Găgăuzia va ajunge gaz, însă nu pentru toți, ci doar la instituțiile publice. Ulterior, șeful Moldovagaz, Vadim Ceban a anunțat ca va cere ANRE și Consiliului Concurentei să investigheze acțiunile de manipulare a pieței de gaze naturale, în contextul declarațiilor privind livrarea gazelor la preț mai mic.

Deocamdată niciun metru cub de gaz nu a ajuns în Găgăuzia la 1 decembrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iaarna #parlicov #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.