IMM Digital, program unic în Moldova pentru digitalizarea afacerilor

Victoriabank, un partener de încredere al IMM-urilor din Moldova, își menține angajamentul de a oferi suportul necesar pentru dezvoltarea businessului. În contextul actual, când digitalizarea afacerilor este esențială pentru succesul pe termen lung, venim cu o inițiativă inovatoare – IMM Digital. Programul are scopul de a contribui la creșterea competitivității întreprinderilor. Victoriabank va susține astfel procesul de digitalizare a companiilor pentru ca acestea să se poată adapta mai ușor cerințelor economiei în continuă evoluție.

Companiile partenere vor putea moderniza și eficientiza procesele cheie de business, gestionând cu ușurință stocurile, vânzările, livrările și facturile. În plus, programul are în vedere îmbunătățirea experienței clienților prin integrarea tehnologiilor inovatoare: automatizarea robotizată sau inteligența artificială.

„Una dintre prioritățile Victoriabank este digitalizarea și ne bucurăm că prin programul IMM Digital venim cu o oportunitate unică pentru întreprinderile din Moldova. Antreprenorii care vor beneficia de creditare din partea băncii au posibilitatea să acceseze și o finanțare nerambursabilă pentru digitalizarea afacerii. Vom facilita accesul companiilor la instrumente și tehnologii moderne: fie că au nevoie de un site pentru companie, vor să-și crească vânzările online sau planifică să implementeze o soluție de securitate cibernetică„, a precizat Denis Andrieș, directorul Direcției Clienți IMM, Victoriabank.

Programul IMM Digital, creat în parteneriat cu Proiectul Tehnologiile Viitorului în Moldova, oferă următoarele avantaje:

consultanță gratuită în domeniul digitalizării;
acces la o gamă largă de soluții digitale;
finanțare nerambursabilă de la 2.000 până la 8.000 de dolari SUA, acordată de Proiectul Tehnologiile Viitorului în Moldova.

„Programul IMM Digital oferă oportunitatea afacerilor locale să-și transforme modelul de funcționare, permițându-le să devină mai competitive, mai eficiente și mai adaptabile în contextul actual. Utilizarea instrumentelor digitale le va permite automatizarea sarcinilor repetitive, reducerea erorilor, optimizarea proceselor, dar și reducerea costurilor operaționale. Astfel, companiile beneficiare își vor spori productivitatea și rentabilitatea, în special pe termen lung”, a menționat Doina Nistor, directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului în Moldova.

Te invităm să completezi aici formularul de aderare la IMM Digital pentru a beneficia de finanțare nerambursabilă.

Solicitanții eligibili sunt întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova, cu un potențial de dezvoltare pe piața internă sau externă. Toate detaliile programului le găsiți accesând această pagină web.

Despre Victoriabank:

Victoriabank este o bancă de top din Republica Moldova, cu active de aproximativ 23 de miliarde de lei și o cotă de piață de 19%. Cei mai mari acționari ai băncii sunt BT și BERD. Prin experiența vastă și angajamentul față de inovație, Victoriabank continuă să ajute afacerile să prospere. Rezultatele înregistrate demonstrează că reprezentăm o instituție financiară de încredere, care contribuie la dezvoltarea economiei. În prezent, Victoriabank are peste 300 000 de clienți activi, 70 de unități și 1 100 de angajați.

Despre Proiectul Tehnologiile Viitorului în Moldova:

Proiectul Tehnologiile Viitorului în Moldova este finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie și susține dezvoltarea economiei digitale, creative și prietenoase mediului în Moldova. Proiectul, cu un buget de 52,8 mln. USD și o durată de implementare de 5 ani (2021-2026), promovează, în echipă cu partenerii cheie, inovația și noile tehnologii în următoarele sectoare strategice pentru Republica Moldova – tehnologia informațiilor și comunicației, ingineria, industria ușoară, industriile creative și digital media – pentru a spori competitivitatea și integrarea acestora pe piața globală.

#IMM Digital #Victoriabank #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.