Cu un deficit de 16 miliarde lei bugetul țării, votat de deputați! Principalele noutăți ale documentului

Astăzi, Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de buget pentru anul 2024, îndreptându-și atenția spre consolidarea domeniilor sociale, educaționale și dezvoltarea infrastructurii. Bugetul propus prevede alocări majorate pentru copii, educație și sprijinirea IMM-urilor, cu accent pe dezvoltarea durabilă și crearea de locuri de muncă.

Principalele puncte ale proiectului de buget includ:

Majorarea Indemnizației la Nașterea Copilului: De la 1 ianuarie 2024, indemnizația acordată la nașterea copilului va fi majorată până la 20 de mii de lei, în efortul de a sprijini familiile nou-formate.
Creșterea Salarială pentru Cadrele Didactice: Salariile cadrelor didactice din întreaga țară vor beneficia de o creștere de 15%, încurajând astfel profesionalismul în domeniul educației.
Dublarea Burselor Studenților cu Profil Pedagogic: Pentru a susține formarea viitorilor educatori, burselor studenților de la facultățile cu profil pedagogic li se va dubla cuantumul.
Sprijinirea IMM-urilor: Peste 197 de milioane de lei vor fi alocate pentru programe destinate dezvoltării durabile a întreprinderilor mici și mijlocii, cu accent pe extindere în zonele rurale și implicarea activă a tinerilor și femeilor în mediul de afaceri.
Dezvoltarea Infrastructurii: Bugetul planifică alocații de 4 036,5 milioane lei pentru îmbunătățirea continuă a sistemului de transporturi și a infrastructurii, inclusiv reparația și întreținerea drumurilor naționale și locale.
Agricultură și Protecția Mediului: Alocări de 1 600,0 milioane de lei sunt prevăzute pentru subvenționarea sectorului agricol, dezvoltarea rurală și integrarea agroindustriei naționale în economia europeană. Se acordă atenție și eficienței energetice și protecției mediului.

Potrivit proiectului, se anticipează o creștere de 4,4% a veniturilor bugetului public național față de anul 2023, atingând suma de 107,17 miliarde de lei. Această majorare va fi susținută de redresarea economică, politici de stat și o administrare eficientă a veniturilor. Cheltuielile estimate se ridică la 122,96 miliarde de lei, cu o creștere de peste 1,5% comparativ cu anul precedent.

Cu un deficit estimat la 4,6% din PIB și o datorie de stat în limite sustenabile, proiectul de buget pentru anul 2024 reflectă angajamentul Guvernului față de dezvoltarea socială și economică a țării. Bugetul urmează a fi supus examinării în a doua lectură în Parlament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #deputati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consumul de energie electrică din Republica Moldova a crescut marți cu aproximativ 1 000 MWh față de ziua precedentă, în pofida apelurilor autorităților de a economisi curent în orele de vârf. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, care a explicat că valul de caniculă pune o presiune tot mai mare asupra sistemului energetic din întreaga regiune.

„Ieri am făcut un apel la solidaritate și vreau să le mulțumesc tuturor celor care au redus consumul de energie electrică în orele de vârf. Fiecare gest a contat. Totuși, dacă privim întreaga zi, consumul total de energie electrică în Republica Moldova a fost cu circa 1 000 MWh mai mare decât în ziua precedentă. Canicula continuă să pună o presiune enormă pe întregul sistem energetic regional”, a declarat Junghietu.

Ministrul a explicat și de ce autoritățile nu pot spune încă de dimineață dacă Republica Moldova va avea sau nu un deficit de energie electrică în acea zi.

„Până în jurul orei 14:00 se încheie tranzacțiile pe piețele intrazilnice OPCOM și BRM. Abia după închiderea acestor piețe putem spune cu certitudine dacă întregul necesar de energie a fost acoperit sau dacă rămâne un deficit care trebuie gestionat prin mecanisme speciale de sistem”, a precizat oficialul.

Potrivit ministrului, Energocom acoperă o parte din necesarul de energie prin contracte încheiate din timp, iar diferențele dintre consumul estimat și cel real sunt procurate zilnic de pe piețele regionale.

În același timp, Dorin Junghietu a avertizat că prognozele meteo nu indică ploi importante în bazinul Dunării, iar debitele reduse continuă să afecteze producția de energie în regiune.