Bălegarul adus în fața Guvernului nu l-a speriat pe Recean! Fermieri pleacă dezamăgiți din Capitală

După discuțiile intense dintre fermieri și reprezentanții Guvernului, agricultorii au hotărât să retragă tehnica agricolă care a blocat Piața Marii Adunări Naționale (PMAN). Cu toate acestea, fermierii afirmă că protestul nu se încheie aici și vor continua să își facă auzită vocea în raioanele țării.

Președintele Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, a declarat că, deși se suspendă protestul în PMAN, lupta agricultorilor nu se oprește. Înainte de a părăsi piața, fermierii au făcut o scurtă oprire la Ministerul Agriculturii pentru a lăsa un mesaj.

“Protestul se suspendă și nu se oprește. Continuăm lupta în teritoriu, iar chiar azi protestul nostru se va solda cu mișcarea tehnică. Chiar dacă plecăm, o să facem gălăgie, iar ultimul act va fi după noi”, a subliniat Slusari.

În dimineața zilei de astăzi, într-un comunicat de presă emis astăzi, Asociația Forța Fermierilor a dezvăluit că Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a furnizat informații false cu privire la acordurile și sprijinul acordat fermierilor. Este vorba de lista fermierilor care au probleme cu rambursarea creditelor, dar și motorina care le-ar fi fost livrată.

În data de 30 noiembrie fermierii au adus saci cu balegă și fân în fața Guvernului. De asemenea, agricultorii au scos mai multe lăzi cu struguri în stradă.

Protestul a început după ce, acum două săptămâni, fermierii au exprimat nemulțumirea lor printr-un protest sonor în PMAN, imediat după ce au ascultat briefingul ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea. Au semnalat că se află în pragul falimentului, presați de datorii, și au cerut Guvernului un moratoriu asupra penalităților și executării silite, o solicitare care a fost respinsă anterior.

Printre revendicările fermierilor se numără și compensații din fondul de subvenționare pentru produsele de floarea-soarelui și porumb. Guvernul alocase anterior 200 de milioane de lei pentru compensarea fermierilor afectați de criza de anul trecut la culturile de grâu, orz și rapiță, însă fermierii susțin că suma este insuficientă și ar fi necesare 700 de milioane de lei pentru a acoperi integral pierderile. Guvernul anunțase anterior că a solicitat ajutor extern în acest sens. Protestul fermierilor marchează o nouă etapă a tensiunilor din sectorul agricol și ilustrează nevoia continuă de dialog și rezolvare a problemelor cu care se confruntă această comunitate vitală pentru economia țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.