UE cere imperativ Chinei să se ocupe de firmele cu legături în Rusia. Lista primită de Xi Jinping de la Charles Michel

08 Dec. 2023, 16:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Dec. 2023, 16:37 // Actual //  bani.md

Șeful Consiliului European, Charles Michel, l-a avertizat joi, 7 decembrie, pe liderul chinez Xi Jinping să se ocupe imediat de „o listă de companii” implicate în furnizarea către Rusia de bunuri cu dublă utilizare, indicând că țările UE vor discuta în curând dacă să sancționeze aceste entități.

Aproximativ 13 companii cu sediul în China sunt în vizorul UE, deoarece blocul comunitar încearcă să înăsprească scurgerile de bunuri cu dublă utilizare exportate în Rusia, despre care Kievul și aliații săi occidentali spun că ajută războiul de agresiune împotriva Ucrainei. În absența asigurărilor adecvate de la Beijing, liderii UE reuniți la Bruxelles săptămâna viitoare ar putea decide să facă publice numele companiilor.

„Am identificat o listă de companii care sunt suspectate de a juca un rol în eludarea sancțiunilor noastre și, cu ocazia… în timpul summitului, suntem de acord că este important să intrăm mai mult în detalii”, a declarat Michel reporterilor după discuțiile la vârf cu Xi la Beijing. „Sperăm sincer că astăzi vom fi ascultați, iar apoi China va întreprinde acțiunile corespunzătoare”.

„De asemenea (…) vom informa statul nostru membru, deoarece statele membre vor trebui să decidă ce măsuri trebuie luate în continuare”, a adăugat Michel.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care este responsabilă de elaborarea viitorului pachet de sancțiuni, a declarat că i-a spus lui Xi „să prevină orice încercare a Rusiei de a submina impactul sancțiunilor”.

Summitul UE-China, primul care are loc face-to-face în ultimii patru ani, are loc în contextul în care conducerea Beijingului își intensifică angajamentul diplomatic pe fondul unei crize economice, determinată în parte de tensiunile geopolitice în creștere și de apelul Occidentului de a elimina riscurile din partea celei de-a doua mari economii a lumii.

În cadrul întâlnirii sale cu cei doi lideri ai UE, Xi a înlăturat în mod indirect nevoia de reducere a riscurilor și a prezentat China drept un partener pentru sectoarele comerciale și tehnologice ale Europei, în timp ce SUA își extinde restricțiile privind exporturile de tehnologie către cel mai mare concurent al său.

Beijingul, a declarat Xi, „este dispus să trateze UE ca pe un partener-cheie în cooperarea economică și comercială, un partener prioritar în cooperarea tehnologică și un partener de încredere în lanțurile industriale și valorice”.

În cadrul unei sesiuni ulterioare cu premierul Li Qiang, a avut loc o retorică mai dură împotriva agendei tot mai asertive a UE față de China.

„China se opune încălcărilor principiilor de bază ale economiei de piață, [și] politizării și securizării problemelor economice și comerciale”, a declarat Li, adăugând că Beijingul „speră că Europa va fi prudentă în ceea ce privește aplicarea unor politici comerciale restrictive și utilizarea măsurilor de remediere comercială”.

Von der Leyen, întrebată despre ancheta UE privind subvențiile de stat din spatele vehiculelor electrice fabricate în China, a spus doar că problema a fost abordată în timpul summitului.

În ceea ce privește deficitul comercial al UE față de China – care s-a dublat, ajungând la aproape 400 de miliarde de euro între 2020 și 2022 – von der Leyen a descris situația ca fiind „critic dezechilibrată”. Au existat discuții „intense” cu Xi, a spus ea.

Von der Leyen a adăugat că se așteaptă să vadă rezultatele în urma cărora China va lua măsuri concrete pentru a rezolva problema fluxurilor transfrontaliere de date, lipsa accesului pe piață pentru dispozitivele medicale și legile restrictive împotriva industriei cosmetice, o mare preocupare pentru Franța.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.