UE cere imperativ Chinei să se ocupe de firmele cu legături în Rusia. Lista primită de Xi Jinping de la Charles Michel

08 Dec. 2023, 16:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Dec. 2023, 16:37 // Actual //  bani.md

Șeful Consiliului European, Charles Michel, l-a avertizat joi, 7 decembrie, pe liderul chinez Xi Jinping să se ocupe imediat de „o listă de companii” implicate în furnizarea către Rusia de bunuri cu dublă utilizare, indicând că țările UE vor discuta în curând dacă să sancționeze aceste entități.

Aproximativ 13 companii cu sediul în China sunt în vizorul UE, deoarece blocul comunitar încearcă să înăsprească scurgerile de bunuri cu dublă utilizare exportate în Rusia, despre care Kievul și aliații săi occidentali spun că ajută războiul de agresiune împotriva Ucrainei. În absența asigurărilor adecvate de la Beijing, liderii UE reuniți la Bruxelles săptămâna viitoare ar putea decide să facă publice numele companiilor.

„Am identificat o listă de companii care sunt suspectate de a juca un rol în eludarea sancțiunilor noastre și, cu ocazia… în timpul summitului, suntem de acord că este important să intrăm mai mult în detalii”, a declarat Michel reporterilor după discuțiile la vârf cu Xi la Beijing. „Sperăm sincer că astăzi vom fi ascultați, iar apoi China va întreprinde acțiunile corespunzătoare”.

„De asemenea (…) vom informa statul nostru membru, deoarece statele membre vor trebui să decidă ce măsuri trebuie luate în continuare”, a adăugat Michel.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care este responsabilă de elaborarea viitorului pachet de sancțiuni, a declarat că i-a spus lui Xi „să prevină orice încercare a Rusiei de a submina impactul sancțiunilor”.

Summitul UE-China, primul care are loc face-to-face în ultimii patru ani, are loc în contextul în care conducerea Beijingului își intensifică angajamentul diplomatic pe fondul unei crize economice, determinată în parte de tensiunile geopolitice în creștere și de apelul Occidentului de a elimina riscurile din partea celei de-a doua mari economii a lumii.

În cadrul întâlnirii sale cu cei doi lideri ai UE, Xi a înlăturat în mod indirect nevoia de reducere a riscurilor și a prezentat China drept un partener pentru sectoarele comerciale și tehnologice ale Europei, în timp ce SUA își extinde restricțiile privind exporturile de tehnologie către cel mai mare concurent al său.

Beijingul, a declarat Xi, „este dispus să trateze UE ca pe un partener-cheie în cooperarea economică și comercială, un partener prioritar în cooperarea tehnologică și un partener de încredere în lanțurile industriale și valorice”.

În cadrul unei sesiuni ulterioare cu premierul Li Qiang, a avut loc o retorică mai dură împotriva agendei tot mai asertive a UE față de China.

„China se opune încălcărilor principiilor de bază ale economiei de piață, [și] politizării și securizării problemelor economice și comerciale”, a declarat Li, adăugând că Beijingul „speră că Europa va fi prudentă în ceea ce privește aplicarea unor politici comerciale restrictive și utilizarea măsurilor de remediere comercială”.

Von der Leyen, întrebată despre ancheta UE privind subvențiile de stat din spatele vehiculelor electrice fabricate în China, a spus doar că problema a fost abordată în timpul summitului.

În ceea ce privește deficitul comercial al UE față de China – care s-a dublat, ajungând la aproape 400 de miliarde de euro între 2020 și 2022 – von der Leyen a descris situația ca fiind „critic dezechilibrată”. Au existat discuții „intense” cu Xi, a spus ea.

Von der Leyen a adăugat că se așteaptă să vadă rezultatele în urma cărora China va lua măsuri concrete pentru a rezolva problema fluxurilor transfrontaliere de date, lipsa accesului pe piață pentru dispozitivele medicale și legile restrictive împotriva industriei cosmetice, o mare preocupare pentru Franța.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Sept. 2026, 09:24
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Sept. 2026, 09:24 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat a Republicii Moldova a continuat să crească în 2026. La sfârșitul lunii august, soldul datoriei de stat a ajuns la 147,73 miliarde de lei, cu 14,95 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut, arată datele Ministerului Finanțelor.

Raportat la nivelul de aproximativ 132,8 miliarde de lei înregistrat la finele anului 2025, creșterea din primele opt luni ale anului reprezintă circa 11,3%. Datoria ajunge astfel la aproximativ 38,1% din PIB-ul prognozat pentru 2026, estimat de autorități la 388 miliarde de lei.

Astfel, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă sunt scadente în decurs de un an, în condițiile în care plafonul stabilit este de maximum 90%. Totodată, ponderea datoriei de stat cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 62,5%, peste limita de 60% prevăzută de program.

Asta înseamnă o expunere mai mare atât la riscul de refinanțare, cât și la evoluția dobânzilor. În același timp, ponderea datoriei care ajunge la scadență în următoarele 12 luni este de 33,7% din total, foarte aproape de plafonul de 35%. Maturitatea medie a datoriei rămâne însă peste pragul minim stabilit, la 7,7 ani.

Datele Ministerului Finanțelor arată și o schimbare în structura datoriei externe. La 31 august, aceasta se ridica la 5,18 miliarde de dolari, comparativ cu 4,81 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 369 milioane de dolari, sau 7,7%.

Mai mult, ponderea datoriei externe cu dobândă flotantă a urcat de la 49,7% la sfârșitul lui 2025 la 54,4% în august 2026, în timp ce partea cu dobândă fixă a coborât la 45,6%.

August a fost și luna cu cea mai mare finanțare netă din seria lunară prezentată de Ministerul Finanțelor. Statul a atras surse de finanțare de aproape 9 miliarde de lei, a efectuat rambursări de 4,18 miliarde de lei și a încheiat luna cu o finanțare netă pozitivă de 4,82 miliarde de lei. Pentru comparație, în iunie finanțarea netă fusese negativă, de minus 727 milioane de lei.

Pe piața internă, băncile continuă să fie principalii deținători ai valorilor mobiliare de stat, în timp ce prezența investitorilor străini rămâne aproape simbolică. Nerezidenții dețin doar 0,03% din totalul VMS aflate în circulație.