UE cere imperativ Chinei să se ocupe de firmele cu legături în Rusia. Lista primită de Xi Jinping de la Charles Michel

08 Dec. 2023, 16:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Dec. 2023, 16:37 // Actual //  bani.md

Șeful Consiliului European, Charles Michel, l-a avertizat joi, 7 decembrie, pe liderul chinez Xi Jinping să se ocupe imediat de „o listă de companii” implicate în furnizarea către Rusia de bunuri cu dublă utilizare, indicând că țările UE vor discuta în curând dacă să sancționeze aceste entități.

Aproximativ 13 companii cu sediul în China sunt în vizorul UE, deoarece blocul comunitar încearcă să înăsprească scurgerile de bunuri cu dublă utilizare exportate în Rusia, despre care Kievul și aliații săi occidentali spun că ajută războiul de agresiune împotriva Ucrainei. În absența asigurărilor adecvate de la Beijing, liderii UE reuniți la Bruxelles săptămâna viitoare ar putea decide să facă publice numele companiilor.

„Am identificat o listă de companii care sunt suspectate de a juca un rol în eludarea sancțiunilor noastre și, cu ocazia… în timpul summitului, suntem de acord că este important să intrăm mai mult în detalii”, a declarat Michel reporterilor după discuțiile la vârf cu Xi la Beijing. „Sperăm sincer că astăzi vom fi ascultați, iar apoi China va întreprinde acțiunile corespunzătoare”.

„De asemenea (…) vom informa statul nostru membru, deoarece statele membre vor trebui să decidă ce măsuri trebuie luate în continuare”, a adăugat Michel.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care este responsabilă de elaborarea viitorului pachet de sancțiuni, a declarat că i-a spus lui Xi „să prevină orice încercare a Rusiei de a submina impactul sancțiunilor”.

Summitul UE-China, primul care are loc face-to-face în ultimii patru ani, are loc în contextul în care conducerea Beijingului își intensifică angajamentul diplomatic pe fondul unei crize economice, determinată în parte de tensiunile geopolitice în creștere și de apelul Occidentului de a elimina riscurile din partea celei de-a doua mari economii a lumii.

În cadrul întâlnirii sale cu cei doi lideri ai UE, Xi a înlăturat în mod indirect nevoia de reducere a riscurilor și a prezentat China drept un partener pentru sectoarele comerciale și tehnologice ale Europei, în timp ce SUA își extinde restricțiile privind exporturile de tehnologie către cel mai mare concurent al său.

Beijingul, a declarat Xi, „este dispus să trateze UE ca pe un partener-cheie în cooperarea economică și comercială, un partener prioritar în cooperarea tehnologică și un partener de încredere în lanțurile industriale și valorice”.

În cadrul unei sesiuni ulterioare cu premierul Li Qiang, a avut loc o retorică mai dură împotriva agendei tot mai asertive a UE față de China.

„China se opune încălcărilor principiilor de bază ale economiei de piață, [și] politizării și securizării problemelor economice și comerciale”, a declarat Li, adăugând că Beijingul „speră că Europa va fi prudentă în ceea ce privește aplicarea unor politici comerciale restrictive și utilizarea măsurilor de remediere comercială”.

Von der Leyen, întrebată despre ancheta UE privind subvențiile de stat din spatele vehiculelor electrice fabricate în China, a spus doar că problema a fost abordată în timpul summitului.

În ceea ce privește deficitul comercial al UE față de China – care s-a dublat, ajungând la aproape 400 de miliarde de euro între 2020 și 2022 – von der Leyen a descris situația ca fiind „critic dezechilibrată”. Au existat discuții „intense” cu Xi, a spus ea.

Von der Leyen a adăugat că se așteaptă să vadă rezultatele în urma cărora China va lua măsuri concrete pentru a rezolva problema fluxurilor transfrontaliere de date, lipsa accesului pe piață pentru dispozitivele medicale și legile restrictive împotriva industriei cosmetice, o mare preocupare pentru Franța.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 17:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Nov. 2026, 17:56 // Actual //  Grîu Tatiana

Salariul minim pe țară va crește cu 700 de lei de la 1 ianuarie 2027. Un proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prevede majorarea de la 6 300 la 7 000 de lei brut pe lună, adică o creștere de 11,1%.

Pentru o normă întreagă de 169 de ore în medie pe lună, salariul minim ar ajunge la 41,42 lei pe oră. Acolo unde legea prevede un program de lucru mai scurt de 40 de ore pe săptămână, tariful minim orar ar fi calculat împărțind cei 7 000 de lei la numărul mediu de ore lucrate lunar potrivit acelui program.

La consultările din 5 noiembrie au fost discutate trei variante pentru salariul minim pe țară, de 7 000, 7 300 și 7 600 de lei. Potrivit notei informative, bugetul pentru 2027 poate acoperi varianta de 7 000 de lei. O majorare mai mare ar necesita fie bani în plus, fie mutarea unor fonduri de la alte programe.

În sectorul bugetar, angajații cu salarii de bază sub 7 000 de lei vor primi o plată compensatorie. Ministerul Finanțelor estimează costurile suplimentare la 204 milioane de lei pentru 11 luni de plată. Peste 90% din costul compensațiilor ar reveni bugetelor locale, din care sunt plătiți angajați din învățământ, cultură și asistență socială.

Anterior, Confederația Națională a Sindicatelor și Confederația Națională a Patronatului au semnat o convenție colectivă prin care au stabilit un salariu minim de 7 600 de lei pe lună de la 1 ianuarie 2027, cu 600 de lei peste nivelul propus la nivel național.