Cum a reuşit o tânără de doar 23 de ani să construiască un imperiu cu doar 150 de dolari

Când Anushka Purohit avea doar 10 ani, a fost şocată un barman de la Starbucks care arunca la gunoi resturile de prăjituri şi sandvişuri, scrie CNBC.

Un deceniu mai târziu, această amintire a ajutat-o să o inspire să lanseze un startup care transformă surplusul de pâine în bere artizanală.

„Când te duci la micul dejun servit la hotel, au o pâine tartinabilă. În avion, toată lumea primeşte o felie de pâine şi o sticlă de apă. Pâinea este atât de comună şi în toate mesele pe care le avem, motiv pentru care o mare parte din ea este aruncată”, a declarat Purohit, acum în vârstă de 23 de ani

Purohit şi trei colegi de facultate au avut această idee în timp ce erau blocaţi la studii online în timpul protestelor din Hong Kong şi a blocării pe fondul pandemiei prin care a trecut oraşul.

„Toţi prietenii noştri consumau alcool. Aşa că am decis să producem alcool în locul lor şi să devenim copiii cool din cartier”, a spus Purohit cu sinceritate.

Aceştia au cumpărat un kit de fabricare a berii în valoare de 156 de dolari de pe Amazon şi au experimentat timp de trei săptămâni înainte de a face bere din resturi de pâine.

„Berea nu a fost bună când am încercat-o pentru prima dată, dar ne-a făcut să ne dăm seama că această idee poate funcţiona”, a spus ea.

Echipa a avut nevoie de aproximativ şase luni pentru a perfecţiona reţeta înainte de a lansa Breer în 2020.

În afară de o bere pale ale şi o bere acră cu hibiscus, compania vinde, de asemenea, beri care prezintă arome precum tartă cu ouă şi bolo bao, sau chiflă cu ananas – un omagiu adus scenei alimentare vibrante din Hong Kong.

Compania a declarat că a obţinut venituri de 2,5 milioane de dolari HK în ultimii doi ani. Breer a declarat că a atins deja vânzări de 1,8 milioane de dolari HK în acest an şi se aşteaptă la profituri de 1,2 milioane de dolari HK.

Start-up-ul nu a obţinut nicio finanţare, dar a câştigat aproximativ 6 milioane de dolari HK prin intermediul unor competiţii pentru startup-uri şi antreprenori, fără a oferi capital propriu.

Extinderea în străinătate nu este încă în cărţi, iar Purohit a spus că aceasta se va întâmpla doar dacă se poate realiza în mod durabil.

„Nu vom lucra în afara Hong Kong-ului, ci am prefera să lucrăm cu brutării şi fabrici de bere locale”, a spus Purohit. Sustenabilitatea nu înseamnă un sacrificiu. Nu trebuie să încetezi să mai mănânci carne sau să nu mai conduci maşina, poţi doar să bei în timp ce bei, dar să alegi opţiunea mai sustenabilă” a mai spus tânăra.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#afacerie #tinara #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.