Ileana Pîrgaru, la Bruxelles. Atmosfera de la Consiliul European, în direct pe REALITATEA

Joi și vineri, 14 – 15 decembrie curent, la Bruxelles se va decide dacă pentru Republica Moldova și Ucraina vor fi deschise negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Votul trebuie să fie unanim, astfel încât să obținem undă verde spre UE. În capitala Belgiei, pe parcursul a două zile, se va afla și corespondentul Grupului de presă REALITATEA, Ileana Pîrgaru, care va asista la întrunirea liderilor statelor membre ale Uniunii.

Pentru cele mai importante știri în limba română, rusă, engleză, accesați realitatea.md, bani.md, rupor.md și moldovalive.md.

Consiliul European din 14-15 decembrie 2023 va fi încă un eveniment care urmează să marcheze istoria țării noastre, indiferent de decizia care va fi luată de liderii comunității.

Anterior, Nicu Popescu și-a anunțat vizita oficială la Bruxelles și Paris în perioada 11-14 decembrie. În Capitala belgiană, șeful diplomației din Moldova a avut mai multe întrevederi cu oficiali europeni, inclusiv cu Gert-Jan Koopman, directorul general al Direcției Generale Vecinătate și Negocieri de Extindere a UE, dar și cu omologii mei din statele membre UE.

Publicația română G4Media a anunțat luni, 11 decembrie, că are acces la o ciornă a deciziei. Conform jurnaliștilor de la București, Consiliul European va deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, iar Georgiei îi va acorda statut de țară candidată. Jurnaliștii, însă, menționează despre suspansul pe care îl creează Ungaria, precizând că votul pentru Moldova și Ucraina urma să vină la pachet, iar Budapesta se opune.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a lăsat de înțeles în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă că decizia privind Ucraina și Moldova ar urma să fie susținută de 26 dintre cele 27 de stat, dar s-a arătat optimist că totuși va fi luată o decizie pozitivă.

Istoria parcursului european al Republicii Moldova

De mai bine de 30 de ani, Republica Moldova își urmează parcursul European. După declararea independenței, țara s-a apropiat de UE și a început să își consolideze relațiile cu statele membre ale comunității. Perioada a fost marcată atât de clipe de bucurie, cât și momente sumbre, care ne-au făcut să reevaluăm realitățile în care trăim, să cerem schimbări, să oferim aprecieri și să spunem franc ce ne dorim, cum și unde ne vedem viitorul.

Totul a început de la Acordul pentru Parteneriat și Cooperare, semnat în 1994, a urmat Planul de acțiuni Moldova – Uniunea Europeană (2005), apoi Parteneriatul de mobilitate și combaterea migrației ilegale (2008). În 2009, țara noastră a fost marcată de proteste, iar cetățenii au declarat că vor să trăiască altfel. Din 2014, moldovenii se bucură de călătorii fără vize în Uniunea Europeană, tot atunci fiind semnat și acordul de asociere cu UE, iar în 2022 războiul din Ucraina ne-a împins în brațele Uniunii, pe 17 iunie Republica Moldova devenind stat candidat pentru aderare.

#Consiliul UE #Bruxelles #Realitatea #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.