Loteria a devenit o găinuşă ce face ouă de aur pentru bugetul Moldovei

Un audit al Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a constatat, în baza anumitor date statistice şi analize ale Loteriei Naționale a Moldovei, că potențialul pieței jocurilor de noroc din Republica Moldova reprezintă un rulaj anual de aproape un miliard de dolari, scrie mold-strett.com.

„Estimările efectuate raportate la rulajul financiar al jocurilor de noroc înregistrate pentru anul 2021, relevă că statul Republica Moldova utilizează cca 40% din potențialul acestui rulaj ceea ce prezumă că restul resurselor pot fi concentrate în jocurile de noroc neautorizate”, susţin auditorii Curţii de Conturi.

Taxe și dividende de circa 553,7 milioane lei din jocuri de noroc

În opinia auditorilor acest fapt afectează situația financiară a Loteriei Moldovei și condiționează neachitarea la bugetul de stat a eventualelor impozite și taxe.

Pe de altă parte auditul a scos în evidenţă faptul că în aproape 5 ani de implementare a parteneriatelor public-private (PPP) din sectorul loteriilor și a pariurilor la competiții sportive, precum și din sectorul automatelor de joc cu câștiguri bănești, Loteria Națională a Moldovei a achitat în bugetul de stat impozite, taxe și dividende de circa 553,7 milioane lei, în timp ce în anii precedenţi (2012-2017) de 100 ori mai puţin.

Potrivit Curţii de Conturi doar în trei trimestre din anul 2023, Loteria Națională a Moldovei a contribuit la bugetul de stat cu circa 230 milioane lei, în timp ce în anul 2021 de aproape patru ori mai puţin – circa 65,5 milioane lei.

În acelaşi timp controlorii de la Curtea de Conturi au constat o serie de deficienţe în desfăşurarea parteneriatelor public-private din sectorul loteriilor și a pariurilor sportive, precum și din sectorul automatelor de joc.

Nu este clar cine controlează fluxurile financiare

Aceştia au menţionat faptul că la momentul actual nu există o bază de date unică, administrată de o instituție a statului care ar fi responsabilă de controlul asupra activității în domeniul jocurilor de noroc, inclusiv asupra fluxului de numerar, obținând informații complete și exacte cu privire la activitatea organizatorilor jocurilor de noroc, precum și la câștigurile obținute de jucători.

Totodată Loteria „nu deține integral informații cu privire la tipurile de loterii și pariuri online puse în circulație, valoarea acestora, valoarea fondului de câștiguri achitate per fiecare tip de joc, tirajul, ș.a. ceea ce nu asigură că partenerul public controlează și obține beneficiile corespunzătoare”.

„Se evidențiază faptul că anume acest program este cel mai profitabil, înregistrând un rulaj total în valoare de 19.620,8 milioane lei din vânzarea biletelor de loterie și a pariurilor online, pentru anii 2019-9 luni ale anului 2023”, constată Curtea de Conturi.

Potrivit auditului aceste date sunt furnizate de către partenerul privat, iar partenerul public nu deține acces și metode de control aferente.

S-a mai constatat lipsa unor reglementări clare și viabile cu privire la modul de blocare, accesare, depunere a mizei, eliberare și primire a câștigurilor în mediul online şi faptul că piața jocurilor de noroc este compromisă cu activități neautorizate.

În plus Curtea de Conturi susţine că din cauza carențelor admise la argumentarea economică și tehnică a studiului de fezabilitate, inclusiv analiza insuficientă a tuturor elementelor și riscurilor relevante domeniului, la 5 ani de desfășurare a PPP, indicatorii economici prestabiliți de circa 140 milioane euro doar din dividende au fost atinși în proporție de circa 15%, iar investițiile de 9,5 milioane lei realizate în 18 săli de joc au fost ineficiente, generând pierderi.

Monitoringul financiar al activității economico-financiare al întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat arată că Loteria Națională a Moldovei este cea mai profitabilă entitate pentru anul 2022, înregistrând un profit net în valoare de 170,3 milioane lei, achitând în bugetul de stat dividende în valoare de 85,1 milioane lei.

Cine sunt partenerii privaţi

Menționăm că organizarea de loterii și pariuri în Republica Moldova este un parteneriat public-privat, încheiat în primăvara 2018, de Agenţia Proprietăţii Publice (APP) şi Loteria Moldovei cu NGM Company SRL, deținută de NGM SPC Limited din Dubai, pe un termen de 15 ani (până în 2033) și prevede investiții de circa 6 milioane de euro, care au fost deja realizate.

În cazul automatelor de joc cu câștiguri bănești, partenerul privat este Novo Gaming M Technologies GmbH din Austria, care a promis investiţii de 32 milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#loterie #stat #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, îl acuză pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi că manipulează cifrele despre tarifele la gaze și creează artificial impresia că moldovenii ar fi jefuiți cu sute de milioane de euro prin facturi umflate.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Slusari afirmă că Verbițchi „încurcă voit structura tarifului” și atribuie greșit componentele care formează prețul final plătit de consumatori.

„28% nu este transport, ci distribuție. Oricine poate verifica acest lucru pe site-ul ANRE. Acești bani nu sunt plătiți de Energocom, ci direct de consumatori către companiile din grupul Moldovagaz. Serviciile de transport reprezintă doar 4,84%”, spune Slusari.

Potrivit acestuia, cifra de 320 de milioane de euro invocată de Verbițchi reprezintă strict costul de achiziție a gazelor de către stat și nu include nicio altă componentă obligatorie: distribuția, transportul, rezervarea capacităților, taxele ANRE și TVA.

Slusari explică mecanismul real al formării tarifului: la un preț de achiziție de 410 euro pentru mia de metri cubi, un metru cub costă aproximativ 8 lei. La acest preț se adaugă, în medie, încă circa 5 lei pentru distribuție, logistică și TVA, ceea ce duce tariful corect într-o zonă de 14,7–15 lei pe metru cub.

„Acesta este tariful pe care ANRE ar fi trebuit să îl aprobe deja. Dar ei trag de timp din cauza devierilor financiare ale Moldovagaz, despre care nu se știe nici când au apărut, nici de ce nu au fost acoperite la timp prin ajustarea tarifelor”, afirmă Slusari.

În opinia sa, adevărata problemă nu este la Energocom, ci la Moldovagaz și la modul în care ANRE a gestionat situația.

„Toată opoziția antieuropeană a tăcut. Nimeni nu protestează la ANRE, deși acolo se ține tariful artificial ridicat pentru a acoperi pierderile Moldovagaz. Tac pentru că știu cine e vinovatul și nu se poate de atacat Moldovagaz”, susține Slusari.

El mai acuză că Moldovagaz ar fi cumpărat gaz „foarte scump, posibil cu rea intenție”, iar într-un an electoral tarifele nu au fost ajustate la timp, ceea ce a generat actualele deviații financiare.

Reacția vine după ce Ruslan Verbițchi a susținut că statul a cumpărat pentru anul 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro, ceea ce ar însemna un „supraplus” de peste 300 de milioane de euro.

Slusari califică aceste calcule drept „beleberdă” și avertizează că manipularea cifrelor riscă să deturneze atenția publică de la adevărata problemă: pierderile istorice ale Moldovagaz și protecția de care aceasta ar beneficia din partea regulatorului.