Cifrele care anunță dezastrul! Moldova, pe marginea prăpastiei: Buget auster, cu deficit mare și reduceri de cheltuieli

Într-o evaluare detaliată a Bugetului pentru anul 2024, Ina Crețu, Ofițeră de programe și Analistă de politici în domeniul Economiei de la Fundația Soros, aduce în atenție aspecte critice legate de austeritate, deficitul semnificativ, și modificările aduse cheltuielilor în diverse domenii.

Conform Inei Crețu, bugetul actual este definit de austeritate, cu un deficit considerabil, reducerea cheltuielilor pentru infrastructură, dar cu majorări de salarii pentru profesori și programe de susținere a businessului. Deși Guvernul a numit bugetul pentru 2024 „Investim pentru copii”, criticile se îndreaptă către reducerea cheltuielilor pentru învățământ și protecție socială.

Printre aspectele pozitive evidențiate în Bugetul 2024 se numără planificarea cheltuielilor pentru reforma sistemului de asistență socială „RESTART” și acordarea compensațiilor pentru resurse energetice și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii.

Cu toate acestea, analiza atrage atenția asupra diminuării cheltuielilor pentru infrastructură de apă și canalizare, Fondul național de dezvoltare regională și locală, precum și Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, comparativ cu bugetul anterior.

Ina Crețu atrage atenția și asupra aspectelor negative din bugetul țării pentru anuul 2024.

Astfel, economista vorbește depsre:

– creșterea planificată a veniturilor bugetului de stat cu doar 1,3% (855,3 milioane de lei) față de veniturile aprobate pentru anul 2023, ceea ce, în mod practic, ne spune că acest indicator va stagna. Majorarea veniturilor va fi susținută de impactul unor măsuri ale politicii fiscale și creșterea încasărilor din impozite și taxe.

– estimările de granturi în veniturile bugetului de stat s-au diminuat semnificativ și vor constitui doar 3,6% (2,4 miliarde de lei) din veniturile totale. Astfel, pentru anul 2024 prognoza volumului intrărilor din granturi externe pentru susținerea bugetului și finanțarea proiectelor din surse externe se estimează la un nivel minim din ultimii ani. Este una din consecințele tranzitării țării noastre din grupul țărilor cu venituri joase în cel al țărilor cu venituri medii, ceea ce presupune micșorarea volumului granturilor și atragerea mai multor credite externe în țară.

– diminuarea cheltuielilor bugetului de stat cu 2,2% sau circa 1,9 miliarde de lei (!) comparativ cu cheltuielile aprobate pentru anul 2023, ceea ce reflectă tendința de reducere a cheltuielilor publice în mai multe domenii și va duce la stagnarea dezvoltării unor domenii social-importante din țară, inclusiv infrastructură și cel social.

– Cheltuielile bugetului vor fi reduse cel mai semnificativ în domeniul „Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale” – 924,3 milioane de lei sau 43,6% din descreșterea totală. Cea mai mare reducere a cheltuielilor este planificată pentru Fondul național de dezvoltare regională și locală în valoare de 818,5 milioane de lei, ceea ce va afecta, cu siguranță, implementarea proiectelor de infrastructură în localitățile țării, în special din mediul rural, inclusiv în contextul următoarelor ediții ale Programului „Satul European”.

– au fost reduse semnificativ cheltuielile planificate pentru Învățământ – 524,3 milioane de lei (din cauza economiilor în acest domeniu identificate de Ministerul Educației și Cercetării, excluderea cheltuielilor de o singură dată); Protecție socială – 537,4 milioane de lei (din cauza diminuării Fondului de reducere a vulnerabilității energetice, reducerea transferurilor cu destinație specială către bugetele locale în contextul reformei RESTART); Ordine publică și securitate națională – 248,1 milioane de lei (din cauza reducerii cheltuielilor pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe, diminuarea proiectelor de investiții capitale, excluderea cheltuielilor destinate achitării plății unice cu caracter excepțional pentru angajații MAI în contextul crizei refugiaților).

– cheltuielile capitale însumează 6,8 miliarde de lei ce este cu 195,6 milioane de lei mai puțin față de anul 2023. Ponderea cheltuielilor capitale în totalul cheltuielilor bugetului de stat constituie 8,3% sau circa 2%, raportate la PIB. Totodată, cheltuielile pentru investiții capitale se vor diminua cu 41,6 milioane de lei sau cu 2% față de anul 2023. Reducerea a acestui tip de cheltuieli ce afectează dezvoltarea infrastructurii în țară.

– pe parcursul anului 2024 vor fi valorificate împrumuturi de stat externe în sumă de 14,7 miliarde de lei (781,6 milioane de USD) și rambursate împrumuturi de stat externe în sumă de 10,7 miliarde de lei (568,9 milioane de USD). Deci, real vor fi utilizate în economia națională împrumuturi externe în valoare de aproximativ 4 miliarde de lei.

În concluzie, bugetul de stat pentru anul 2024 este un buget al unei dezvoltări economice moderate, auster, cu un deficit peste norma admisibilă, cu potențial modest de asigurare a evoluției sustenabile în Republica Moldova. În mod practic, pentru cetățeni, aceasta înseamnă mai puține cheltuieli pentru educație, sănătate, protecție socială, dezvoltarea infrastructurii și asigurarea ordinii publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina a pierdut cel puțin 770 de milioane de dolari în urma unor contracte internaționale de armament neexecutate sau parțial onorate, potrivit unei investigații realizate de Financial Times. Sumele, plătite în avans de-a lungul celor peste trei ani de război cu Rusia, au fost destinate achiziției de arme și muniții esențiale pentru front, însă marfa fie nu a fost livrată, fie a fost incompletă sau de calitate inacceptabilă.

Potrivit sursei citate, aceste pierderi reprezintă o parte semnificativă din bugetul anual al Ucrainei pentru înarmare, estimat între 6 și 8 miliarde de dolari. Problemele au apărut atât din cauza furnizorilor străini, cât și a posibilelor abateri și nereguli interne în procesul de achiziții.

Autoritățile ucrainene investighează zeci de contracte semnate cu brokeri internaționali de armament. În unele cazuri, au fost deschise dosare penale pe numele unor oficiali din Ministerul Apărării, printre care Toomas Nahkur și Oleksandr Liev, responsabili de politica tehnico-militară. Cei doi, împreună cu reprezentanți ai companiei „Lvivskii Arsenal” și ai unei firme străine, sunt suspectați că ar fi încercat să delapideze circa 36,2 milioane de dolari dintr-un contract pentru achiziția a 100.000 de obuze de mortier din Croația. Suma de 12,5 milioane dolari, plătită în avans, ar fi fost deturnată de intermediari pentru activități fără legătură cu livrarea armamentului.

Ambii oficiali neagă acuzațiile și susțin că acționau sub presiune extremă, având ca prioritate găsirea rapidă a muniției, în contextul unui război în desfășurare.

Potrivit Ministerului Apărării, se fac demersuri pentru recuperarea în instanță a 309 milioane dolari din plățile în avans efectuate în cadrul unor contracte considerate între timp imposibil de onorat. Alți 460 de milioane de dolari ar putea fi recuperați prin negocieri amiabile cu furnizorii.

Unul dintre aceste procese a fost câștigat recent de Ucraina la arbitrajul de la Viena, împotriva companiei americane OTL Imports, fondată în 2020 de tânărul antreprenor Tanner Cook. În 2022, compania a încasat un avans de 17,1 milioane dolari pentru furnizarea de muniție, însă nu a livrat niciun produs.

Ancheta FT arată că în prima jumătate a anului 2022, prețurile la muniția de calibru sovietic au crescut de patru ori din cauza cererii explozive. În acel context, Cook ar fi promis livrări din Serbia, printr-o intermediere cu firma ucraineană de stat „Progres”, dar anchetele arată că firma sa nu avea licențele necesare pentru export.