Turbulenţe în industria cripto: Bitcoin, cea mai valoroasă criptomononedă de pe piaţă, se străduieşte să-şi revină

Bitcoin duce lupte temeinice pentru a se redresa după o scădere de până 9,22% înregistrată la începutul săptămânii, raportează Bloomberg.

Criptomoneda a suferit puţine modificări joi dimineaţă, tranzacţionându-se la aproximativ 43.056 de dolari, marcând astfel o recuperare parţială a pierderilor recent înregistrate.

Tokenul – alături de o parte semnificativă a industriei cripto – s-a prăbuşit brusc miercuri, eveniment pe care unii l-au legat de declaraţiile analistului Matrixport Markus Thielen, care a susţinut că SEC ar putea respinge toate propunerile de ETF-uri Bitcoin în această lună.

Scăderea a dus la lichidarea a peste 600 de milioane de dolari în poziţii pe toate criptomonedele de pe principalele burse, potrivit datelor Coinglass.

Ca răspuns la reacţia pieţelor, fondatorul Matrixport, Jihan Wu, a scris pe X, cunoscut anterior sub numele de Twitter, că este „nerealist să credem că un raport Matrixport ar putea declanşa prăbuşirea unei pieţe de mărimea unui trilion de dolari”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turbulențe #crypto #moneda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.