Diferențele dintre Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene

11 Ian. 2024, 09:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Ian. 2024, 09:34 // Actual //  bani.md

Pentru a înțelege mai bine care sunt lucrurile pe care Uniunea Europeană le poate face pentru cetățenii ei, e bine să știm care sunt principalele instituții de decizie ale Uniunii, scrie antena3.ro.

Pentru a înțelege mai bine care sunt lucrurile pe care Uniunea Europeană le poate face pentru cetățenii ei, e bine să știm care sunt principalele instituții de decizie ale Uniunii. Vorbim despre Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.

În U.E. instituția care poate iniția propuneri legislative este Comisia Europeană. Este, dacă vreți, Guvernul Uniunii Europene.

Fiecare stat membru are un reprezentant, așadar sunt 27 de membri ai Colegiului Comisarilor Europeni. România deține în acest mandat portofoliul transporturilor, prin comisarul Adina Vălean.

Cei care dezbat propunerile legislative sunt europarlamentarii. În acest moment sunt 705 eurodeputați, dar din acest an vor fi 720. România va avea în continuare 33 de europarlamentari.

Cea de-a treia instituție, care are un cuvânt de spus, alături de Parlament, în ceea ce privește legislația europeană este Consiliul Uniunii Europene. A nu se confunda cu Consiliul European.

Consiliul Uniunii Europene este condus, prin rotație, de fiecare stat membru pentru o durată de 6 luni. Acum suntem sub președinția belgiană, iar din iulie vor conduce ungurii. România a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene în primele 6 luni din 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

23 Oct. 2026, 16:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2026, 16:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să dețină un pachet de 62.500 de acțiuni la producătorul rus de camioane KAMAZ, cu sediul în Republica Tatarstan, Federația Rusă. Titlurile, evaluate contabil la aproximativ 1,45 milioane de lei, figurează în evidența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, deși ar fi trebuit transmise Agenției Proprietății Publice. Carența a fost semnalată din nou de Curtea de Conturi în cadrul auditului financiar pentru anul 2025, prezentat pe 21 octombrie în Parlament.

Potrivit auditorilor, netransmiterea celor 62.500 de valori mobiliare către Agenția Proprietății Publice a determinat supraevaluarea cu aproximativ 1,4 milioane de lei a conturilor ministerului aferente acțiunilor și altor participații deținute peste hotarele țării.

Acțiunile au o istorie de peste trei decenii. Acestea au fost procurate în 1991 din mijloacele bugetului republican, însă reorganizările succesive ale instituțiilor publice au complicat stabilirea și înregistrarea corespunzătoare a drepturilor patrimoniale.

Pachetul deținut de Republica Moldova reprezintă 0,00883% din capitalul social al KAMAZ, una dintre cele mai cunoscute companii producătoare de camioane din Federația Rusă.

Deși participația este una minoritară, situația juridică a acțiunilor a atras în mod repetat atenția auditorilor. Încă în rapoartele precedente, Curtea de Conturi constata că autoritățile moldovenești nu au notificat corespunzător compania rusă despre modificările privind succesiunea drepturilor asupra acțiunilor și nu au participat la adunările generale ale acționarilor.