Moldovenii preferă banii cash! BNM a făcut anunțul. S-a ajuns la un nivel istoric

Volumul total al tranzacțiilor efectuate cu cardurile bancare emise în Moldova în primele 9 luni ale anului 2023 a înregistrat o creștere semnificativă de 20,5%, atingând un nivel impresionant de 108,93 miliarde lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Datele statistice arată că, în ciuda unei creșteri constante a tranzacțiilor fără numerar, cetățenii continuă să utilizeze cardurile bancare în principal pentru retrageri de numerar. Volumul retragerilor de numerar din conturi în perioada ianuarie-septembrie 2023 a înregistrat o creștere de 12,6%, atingând suma de 65,1 miliarde lei.

În contrast, volumul plăților fără numerar a înregistrat o creștere spectaculoasă de 34,4%, ajungând la 43,8 miliarde lei. Această creștere semnificativă subliniază adoptarea tot mai largă a plăților electronice în detrimentul tranzacțiilor cu numerar.

Un aspect notabil este evoluția plăților fără numerar în rețeaua proprie a băncilor (on-us), care a înregistrat o creștere de 40,1%, ajungând la 17 miliarde lei. În același timp, plățile în rețeaua altor bănci din Moldova au crescut cu 32,8%, atingând 16,6 miliarde lei, iar plățile efectuate peste hotare au înregistrat o creștere de 28,2%, ajungând la 10,12 miliarde lei.

De asemenea, se observă o creștere semnificativă în utilizarea cardurilor în tranzacții online, cu un avans de 21,3%, ajungând la 7 miliarde lei. Totodată, retragerile de numerar în rețeaua proprie a băncilor au crescut cu 12,5%, atingând suma de 62,2 miliarde lei.

Aceste cifre reflectă o schimbare semnificativă în obiceiurile de plată ale populației din Moldova, indicând o creștere susținută a încrederii în plățile electronice și o reducere treptată a dependenței de numerar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retrageri #BBNM #cash #card

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.