Moldovenii preferă banii cash! BNM a făcut anunțul. S-a ajuns la un nivel istoric

Volumul total al tranzacțiilor efectuate cu cardurile bancare emise în Moldova în primele 9 luni ale anului 2023 a înregistrat o creștere semnificativă de 20,5%, atingând un nivel impresionant de 108,93 miliarde lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Datele statistice arată că, în ciuda unei creșteri constante a tranzacțiilor fără numerar, cetățenii continuă să utilizeze cardurile bancare în principal pentru retrageri de numerar. Volumul retragerilor de numerar din conturi în perioada ianuarie-septembrie 2023 a înregistrat o creștere de 12,6%, atingând suma de 65,1 miliarde lei.

În contrast, volumul plăților fără numerar a înregistrat o creștere spectaculoasă de 34,4%, ajungând la 43,8 miliarde lei. Această creștere semnificativă subliniază adoptarea tot mai largă a plăților electronice în detrimentul tranzacțiilor cu numerar.

Un aspect notabil este evoluția plăților fără numerar în rețeaua proprie a băncilor (on-us), care a înregistrat o creștere de 40,1%, ajungând la 17 miliarde lei. În același timp, plățile în rețeaua altor bănci din Moldova au crescut cu 32,8%, atingând 16,6 miliarde lei, iar plățile efectuate peste hotare au înregistrat o creștere de 28,2%, ajungând la 10,12 miliarde lei.

De asemenea, se observă o creștere semnificativă în utilizarea cardurilor în tranzacții online, cu un avans de 21,3%, ajungând la 7 miliarde lei. Totodată, retragerile de numerar în rețeaua proprie a băncilor au crescut cu 12,5%, atingând suma de 62,2 miliarde lei.

Aceste cifre reflectă o schimbare semnificativă în obiceiurile de plată ale populației din Moldova, indicând o creștere susținută a încrederii în plățile electronice și o reducere treptată a dependenței de numerar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retrageri #BBNM #cash #card

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea creditării imobiliare, pe fondul scumpirii locuințelor din Republica Moldova, începe să ridice semne de întrebare la Bruxelles. Comisia Europeană avertizează asupra potențialelor riscuri asociate împrumuturilor acordate prin programul guvernamental „Prima Casă PLUS” și recomandă ca acesta să fie integrat în mecanismele generale de supraveghere a riscurilor financiare ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM), arată Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, sistemul bancar moldovenesc rămâne stabil și rezistent la șocuri și beneficiază de rezerve importante de capital și lichiditate. Cu toate acestea, experții europeni atrag atenția că intensificarea creditării pentru achiziția locuințelor, în condițiile creșterii prețurilor imobiliare, necesită o monitorizare mai atentă.

„Există riscuri potențiale asociate creditelor acordate în cadrul programului «Prima Casă PLUS», care necesită o monitorizare mai atentă. Programul ar trebui integrat în cadrul general de supraveghere macroprudențială al Băncii Naționale a Moldovei”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Datele prezentate de Bruxelles arată că volumul creditelor acordate populației și companiilor a crescut în 2025, pe fondul condițiilor favorabile de finanțare și al politicilor de stimulare a investițiilor.

Astfel, creditarea sectorului privat a ajuns la 28,2% din produsul intern brut, comparativ cu 25,5% în 2024, creșterea a fost alimentată în principal de împrumuturile de consum și de finanțările imobiliare.

În paralel, raportul dintre credite și depozite a urcat cu aproape zece puncte procentuale, până la 72,2% în 2025, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2020.

Comisia Europeană remarcă și o creștere a ponderii creditelor neperformante în prima jumătate a anului 2026. Acestea au ajuns la 5,2% din totalul împrumuturilor, deși indicatorul este considerat în continuare relativ redus.

Avertismentul cu privire la „Prima Casă PLUS” vine în condițiile în care programul guvernamental facilitează accesul populației la credite ipotecare prin garanții acordate de stat, ceea ce poate stimula cererea de locuințe și extinderea finanțării imobiliare.

În același timp, creșterea rapidă a creditării într-o piață caracterizată de scumpiri poate amplifica vulnerabilitățile financiare, în special dacă veniturile debitorilor nu evoluează în același ritm cu prețurile locuințelor și cu obligațiile de rambursare.

Recomandarea Comisiei Europene vizează integrarea programului în cadrul macroprudențial al BNM, adică în sistemul de instrumente și reguli utilizate pentru identificarea și limitarea riscurilor care ar putea afecta stabilitatea financiară.

Totuși, Bruxelles-ul nu constată că programul „Prima Casă PLUS” ar fi provocat deja o criză a creditării sau că beneficiarii acestuia ar înregistra rate ridicate de neplată. Avertismentul privește riscuri potențiale, în contextul evoluției pieței imobiliare.

Raportul evidențiază și gradul ridicat de concentrare a sistemului bancar. Cele mai mari cinci bănci din Republica Moldova dețin aproape 90% din activele sectorului, în timp ce activele bancare totale reprezintă aproximativ 55% din PIB.

Pe de altă parte, instituțiile financiare continuă să dispună de rezerve consistente de lichiditate și capital, iar profitabilitatea sectorului a crescut datorită veniturilor mai mari din dobânzi.

Comisia Europeană face trimitere și la evaluarea sectorului financiar realizată de Fondul Monetar Internațional, publicată în februarie 2026, potrivit căreia sistemul bancar moldovenesc ar putea rezista, în general, inclusiv unui scenariu economic sever, datorită nivelului ridicat al lichidității și capitalizării.