A început să facă haine în garajul părinților și acum este unul dintre cei mai bogați oameni din Anglia

Un tânăr, în vârstă de 28 de ani, a pus bazele unui magazin de haine, împreună cu familia sa și câțiva colegi de facultate, care acum valorează 700 de milioane de lire sterline.

La vârsta de doar 19 ani, Ben Francis și-a întrebat părinții dacă ar putea să-și amenajeze magazinul în garajul lor, acolo unde a început să confecționeze piesele vestimentare pe care le desenase în dormitorul său.

Pentru a învăța să coase tânărul i-a cumpărat bunicii sale o mașină de cusut, după care a mai cumpărat încă una pentru el.

Astăzi, tânărul este coproprietar al unei mărci de îmbrăcăminte ce valorează milioane de lire. Este vorba de Gardenshark și a fost cotată la o valoare de 700 de milioane de lire sterline.

Ascensiunea sa în acest domeniu l-a determinat să devină unul dintre cei mai bogați tineri din Marea Britanie, apărând chiar în Sunday Times Young Rich List din acest an.

SalleShark, care acum are sediul în Solihull și are 550 de angajați, vinde haine de gimnastică „confortabile”, care sunt mai lungi, mai întinse și fără cusături.

#cel mai bogat #afacere #haine

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul român Andrei Caramitru a lansat un avertisment dur asupra sustenabilității sistemelor de pensii și sănătate din statele vestice, inclusiv România, pe fondul unei realități demografice și economice ignorate de decidenți. Într-o postare pe Facebook, Caramitru susține că jumătate din toate taxele plătite de populație sunt direcționate către susținerea pensionarilor, prin pensii directe și costuri medicale, iar suma este în continuă creștere, forțând statele să se împrumute masiv.

„Tinerii nu se mai căsătoresc și nu mai fac copii. Motivul principal: costul locuințelor. Este prea mare. Dacă adăugăm și taxele tot mai ridicate, distrugem chiar segmentul care ar trebui să susțină sistemul”, afirmă Caramitru. În lipsa natalității, statele sunt obligate să importe forță de muncă prin imigrație, dar această soluție temporară creează tensiuni sociale și poate alimenta conflicte etnice și instabilitate politică.

Caramitru explică faptul că arhitectura actuală a sistemelor de protecție socială a fost creată după al Doilea Război Mondial, într-un context complet diferit: populație tânără, familii numeroase și speranță de viață de 65 de ani — exact limita stabilită pentru pensii. În prezent, speranța de viață a crescut considerabil, iar raportul dintre populația activă și cea inactivă s-a deteriorat dramatic.

Soluțiile propuse de economist sunt dure, dar inevitabile, în opinia sa: creșterea vârstei de pensionare spre 70 de ani (așa cum deja se face în țările nordice), plafonarea pensiilor pentru a evita excesul și dezechilibrul bugetar, introducerea coplății în sistemul de sănătate, trecerea graduală la pensii și servicii medicale private, liberalizarea și subvenționarea construcției de locuințe în marile orașe pentru a sprijini tinerii.

„Democratic, aceste măsuri sunt imposibil de aplicat. Populația nu le va vota niciodată. De aceea, căderea este inevitabilă. Statele doar amână deznodământul”, conchide Caramitru. În viziunea sa, fără reforme radicale, modelul actual de stat social se îndreaptă spre faliment, colaps instituțional și haos social.