Topul copiilor care s-au îmbogățit din munca lor. Cum au reșit să obțină averi de milioane

02 Iun. 2021, 05:10
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
02 Iun. 2021, 05:10 // Au Bani //  MD Bani

Trăim în perioada în care Internetul a schimbat multe dintre obiceiurile oamenilor. În aceste perioade există o mulțime de platforme care îți pot aduce bani, iar copii nu ezită să profite de ele pentru a face milioane. Acești copii au reușit să se îmbogățească din munca lor.

La doar câțiva ani acești copii au reușit să devină vedete și să câștige chiar mai mult de cât părinții lor.

Topul copiilor care s-au îmbogățit din munca lor

1. Ryan Kaji

La vârsta de doar 9 ani, Ryan Kaji e deja milionar. Copilul obține banii din canalul lui de Youtube, numit Ryan’s World, unde distribuie clipuri în care apare alături de părinții lui și de surorile sale gemene.

În 2020, Forbes l-a desemnat cel mai bine plătit creator de conținut de pe YouTube.

2. Matthew David Morris

Cunoscut sub numele de MattyBRaps sau MattyB, copilul areușit să adune o avere din conținutul clipurilor pe care le încarcă pe YouTube. Acesta înregistrează remixuri ale unor piese originale. Primul clip la publicat când avea doar 7 ani, adică în 2010. În doar 4 ani, canalul său a atras un miliard de vizualizări.

Averea sa este estimată la 3 milioane de dolari.

3. Johnson Moziah Bridges

Moziah Bridges și-a creat propria companie, numită Mo’s Bows, la vârsta de 9 ani.  Averea copilului provine din vânzarea de papioane, cravate și alte accesorii.

În doar 6 ani, compania a vândut produse în valoare de peste 6 sute de mii de dolari.

O mențiune separată în acest top merge și la cel mai cunoscut vlogger, creator de conținut sau cum vrei tu să-i zici: Selly. Deși a depășit vârsta majoratului de ceva vreme, Andrei Șelaru a ajuns cunoscut pe YouTube. Clipurile sale au adunat peste 700 de miliarde de vizualizări și peste 3 milioane de abonați, motiv pentru care e cel mai cunoscut influencer de la ora actuală, scrie Playtech.

Deși averea sa nu este făcută publică la sigur este impunătoare.

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.