Minune mare în Rusia sub conducerea lui Putin! Populația a cumpărat cantități record de alcool, 2,3 miliarde de litri

Vânzările de băuturi alcoolice în Rusia au atins un nivel record în 2023, 2,3 miliarde de litri, potrivit datelor Serviciului Federal pentru Reglementarea Piețelor de Alcool și Tutun. Excluzând berea și cidrul, rușii au cumpărat 229,5 milioane dal (decalitri) de astfel de produse în magazine. Este cu 4,1% mai mult decât în anul record 2022 (220,4 milioane decalitri), transmite RBC.

Vânzările de băuturi alcoolice au început să doboare recordurile în 2022, amintește Vadim Drobiz, directorul Centrului de Cercetare a Piețelor Federale și Regionale de Alcool (CIFRRA). Potrivit acestuia, creșterea consumului de alcool este tipică perioadelor de criză. Drobiz crede că această tendință va continua cel puțin până la sfârșitul războiului din Ucraina.

Potrivit Rosstat, din 2022, în Rusia numărul persoanelor diagnosticate cu dependență de alcool a început să crească. Au fost identificați în total 54,2 mii astfel de pacienți. Dintre aceștia, 12,9 mii de persoane au psihoză alcoolică (însoțită de halucinații, tulburări de somn și alte simptome).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alcool #consum #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a continuat să crească în 2026. La sfârșitul lunii august, soldul datoriei de stat a ajuns la 147,73 miliarde de lei, cu 14,95 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut, arată datele Ministerului Finanțelor.

Raportat la nivelul de aproximativ 132,8 miliarde de lei înregistrat la finele anului 2025, creșterea din primele opt luni ale anului reprezintă circa 11,3%. Datoria ajunge astfel la aproximativ 38,1% din PIB-ul prognozat pentru 2026, estimat de autorități la 388 miliarde de lei.

Astfel, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă sunt scadente în decurs de un an, în condițiile în care plafonul stabilit este de maximum 90%. Totodată, ponderea datoriei de stat cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 62,5%, peste limita de 60% prevăzută de program.

Asta înseamnă o expunere mai mare atât la riscul de refinanțare, cât și la evoluția dobânzilor. În același timp, ponderea datoriei care ajunge la scadență în următoarele 12 luni este de 33,7% din total, foarte aproape de plafonul de 35%. Maturitatea medie a datoriei rămâne însă peste pragul minim stabilit, la 7,7 ani.

Datele Ministerului Finanțelor arată și o schimbare în structura datoriei externe. La 31 august, aceasta se ridica la 5,18 miliarde de dolari, comparativ cu 4,81 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 369 milioane de dolari, sau 7,7%.

Mai mult, ponderea datoriei externe cu dobândă flotantă a urcat de la 49,7% la sfârșitul lui 2025 la 54,4% în august 2026, în timp ce partea cu dobândă fixă a coborât la 45,6%.

August a fost și luna cu cea mai mare finanțare netă din seria lunară prezentată de Ministerul Finanțelor. Statul a atras surse de finanțare de aproape 9 miliarde de lei, a efectuat rambursări de 4,18 miliarde de lei și a încheiat luna cu o finanțare netă pozitivă de 4,82 miliarde de lei. Pentru comparație, în iunie finanțarea netă fusese negativă, de minus 727 milioane de lei.

Pe piața internă, băncile continuă să fie principalii deținători ai valorilor mobiliare de stat, în timp ce prezența investitorilor străini rămâne aproape simbolică. Nerezidenții dețin doar 0,03% din totalul VMS aflate în circulație.

#datorie #bani #finanțe