Povestea moldoveanului care vrea să-i cucerească pe ieșeni cu bucate georgiene. Și-a deschis un restaurant

23 Ian. 2024, 15:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
23 Ian. 2024, 15:38 // Bani și Afaceri //  bani.md

O nouă oază culinară s-a deschis la Iași, oferind clienților săi o experiență autentică în universul gastronomic caucazian. La finalul lunii decembrie, în cartierul Copou, a luat viață „Caucaz,” un restaurant fondat de Sergiu Bargan, un antreprenor originar din Republica Moldova stabilit la Iași de mai mulți ani.

În vârstă de 33 de ani, Sergiu Bargan a împărtășit că pasiunea sa pentru cultura și bucătăria din Caucazul de Sud l-a inspirat să aducă această tradiție culinară în inima Iașului. Tânărul antreprenor s-a îndrăgostit de stilul de viață și de vechile tradiții ale popoarelor din această regiune, motivându-l să creeze un loc autentic pentru iubitorii de gastronomie, scrie Ziarul de Iași.

Meniul bogat al restaurantului Caucaz include preparate georgiene, azere și cu specific armenesc, cu denumiri care pot părea complicate la prima vedere. Cu toate acestea, clienții sunt încurajați să exploreze și să descopere aromele unice și gusturile exotice ale bucătăriei caucaziene.

Sergiu Bargan a subliniat importanța găsirii unui bucătar cu experiență în preparatele caucaziene pentru a pune bazele unui meniu autentic și apetisant. Brand-chef-ul restaurantului, provenind dintr-o familie mixtă, cu origini ucrainene și georgiene, aduce în preparatele sale autenticitate și tradiție.

Unul dintre provocările pe care antreprenorul le-a depășit cu succes este pronunțarea denumirilor specifice din meniu, aspect important pentru a oferi o experiență autentică clienților. În plus, șeful de sală, Adrian Panainte, a subliniat că mâncarea din Caucaz este servită într-un mod tradițional, unde oamenii împart preparatele și se bucură de o atmosferă festivă.

Bucătăria georgiană, în special, se remarcă prin utilizarea abundentă a condimentelor precum coriandrul și mixuri autentice de arome strânse de-a lungul secolelor. Totodată, modul de servire europeanizat aduce un plus de sofisticare preparatelor tradiționale, fără a compromite autenticitatea.

În ceea ce privește vinurile georgiene, Sergiu Bargan și Adrian Panainte au evidențiat particularitățile metodei de vinificare a acestora, care se distinge prin folosirea unor vase de ceramică numite kvevri sau churi. Această tehnică tradițională, recunoscută de UNESCO, contribuie la obținerea unor vinuri cu note fructate distincte.

Deschiderea restaurantului Caucaz a stârnit un interes considerabil în rândul ieșenilor, atrăgând atenția atât a celor obișnuiți să frecventeze restaurante, cât și a profesioniștilor din industria HoReCa din Iași.

Sergiu Bargan, absolvent al Liceului Garabet Ibrăileanu, cu studii ulterioare în Drept și Economie, împărtășește cu clienții săi nu doar deliciile culinare caucaziene, ci și povești despre cultura și tradițiile popoarelor din această regiune cu o istorie bogată.

Astfel, restaurantul Caucaz devine nu doar un loc de întâlnire pentru iubitorii de gastronomie, ci și o punte culturală între Iași și tradițiile autentice ale Caucazului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Sept. 2026, 08:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
07 Sept. 2026, 08:45 // Actual //  Grîu Tatiana

În centrul Chișinăului se află unul dintre cele mai vechi și valoroase spații culturale ale Republicii Moldova: Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Fondat în anul 1889, este cel mai vechi muzeu din țară și unul dintre cele mai importante centre de cercetare și conservare a patrimoniului natural și etnografic.

Clădirea, proiectată de arhitectul Vladimir Țîganco, este una dintre cele mai originale construcții din Chișinău. Arhitectura sa este inspirată din stilul mauritan, specific țărilor islamice din nordul Africii. Fațada simetrică este decorată cu panouri policrome din maiolică, ferestre în formă de potcoavă și ornamente decorative. În interior, vizitatorii pot observa vitralii policrome și elemente epigrafice inspirate din arta orientală.

De-a lungul timpului, muzeul și-a extins domeniul de activitate. Dintr-un muzeu agricol, instituția a devenit un centru complex dedicat naturii, culturii tradiționale și evoluției societății pe teritoriul Basarabiei, iar mai târziu al Republicii Moldova.

Expoziția permanentă a muzeului poartă genericul „Natura. Omul. Cultura”. Amenajată pe o suprafață de peste 2000 de metri pătrați, aceasta prezintă evoluția lumii organice, relația dintre om și natură, utilizarea resurselor naturale și particularitățile mediului din Republica Moldova.

Unul dintre cele mai impresionante exponate este scheletul unui Deinotherium gigantissimum, descoperit în 1961 lângă satul Pripiceni-Rezeși. Cu o lungime de aproximativ șase metri și o înălțime de patru metri, acesta este unul dintre cele mai mari schelete ale acestei specii descoperite vreodată.

Colecțiile muzeului includ peste 200 de mii de piese: obiecte etnografice, costume tradiționale, covoare basarabene, colecții zoologice și botanice, dar și tezaure arheologice descoperite în diferite zone ale țării. Printre acestea se numără tezaurele de la Cărbuna, Valea-Rusului sau Lărguța, unde au fost găsite monede din secolul IV î.e.n. cu efigia regelui Macedoniei Filip al II-lea.

Pe teritoriul muzeului se află și o Grădină Botanică, amenajată încă din 1906. Aici sunt cultivate cele mai răspândite specii de plante, arbori și arbuști din Republica Moldova. În cadrul grădinii funcționează și un vivariu, unde pot fi văzute păsări rare, reptile și pești.

De mai bine de un secol, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală rămâne unul dintre cele mai importante centre științifice și culturale ale țării. Colecțiile sale spun povestea naturii și a tradițiilor moldovenești, iar fiecare sală îi poartă pe vizitatori într-o călătorie prin istoria și identitatea acestui spațiu. Muzeul poate fi vizitat de marți până miercuri între orele 10:00 și 18:00, iar de joi până duminică între orele 10:00 și 17:00.