Povestea moldoveanului care vrea să-i cucerească pe ieșeni cu bucate georgiene. Și-a deschis un restaurant

23 Ian. 2024, 15:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
23 Ian. 2024, 15:38 // Bani și Afaceri //  bani.md

O nouă oază culinară s-a deschis la Iași, oferind clienților săi o experiență autentică în universul gastronomic caucazian. La finalul lunii decembrie, în cartierul Copou, a luat viață „Caucaz,” un restaurant fondat de Sergiu Bargan, un antreprenor originar din Republica Moldova stabilit la Iași de mai mulți ani.

În vârstă de 33 de ani, Sergiu Bargan a împărtășit că pasiunea sa pentru cultura și bucătăria din Caucazul de Sud l-a inspirat să aducă această tradiție culinară în inima Iașului. Tânărul antreprenor s-a îndrăgostit de stilul de viață și de vechile tradiții ale popoarelor din această regiune, motivându-l să creeze un loc autentic pentru iubitorii de gastronomie, scrie Ziarul de Iași.

Meniul bogat al restaurantului Caucaz include preparate georgiene, azere și cu specific armenesc, cu denumiri care pot părea complicate la prima vedere. Cu toate acestea, clienții sunt încurajați să exploreze și să descopere aromele unice și gusturile exotice ale bucătăriei caucaziene.

Sergiu Bargan a subliniat importanța găsirii unui bucătar cu experiență în preparatele caucaziene pentru a pune bazele unui meniu autentic și apetisant. Brand-chef-ul restaurantului, provenind dintr-o familie mixtă, cu origini ucrainene și georgiene, aduce în preparatele sale autenticitate și tradiție.

Unul dintre provocările pe care antreprenorul le-a depășit cu succes este pronunțarea denumirilor specifice din meniu, aspect important pentru a oferi o experiență autentică clienților. În plus, șeful de sală, Adrian Panainte, a subliniat că mâncarea din Caucaz este servită într-un mod tradițional, unde oamenii împart preparatele și se bucură de o atmosferă festivă.

Bucătăria georgiană, în special, se remarcă prin utilizarea abundentă a condimentelor precum coriandrul și mixuri autentice de arome strânse de-a lungul secolelor. Totodată, modul de servire europeanizat aduce un plus de sofisticare preparatelor tradiționale, fără a compromite autenticitatea.

În ceea ce privește vinurile georgiene, Sergiu Bargan și Adrian Panainte au evidențiat particularitățile metodei de vinificare a acestora, care se distinge prin folosirea unor vase de ceramică numite kvevri sau churi. Această tehnică tradițională, recunoscută de UNESCO, contribuie la obținerea unor vinuri cu note fructate distincte.

Deschiderea restaurantului Caucaz a stârnit un interes considerabil în rândul ieșenilor, atrăgând atenția atât a celor obișnuiți să frecventeze restaurante, cât și a profesioniștilor din industria HoReCa din Iași.

Sergiu Bargan, absolvent al Liceului Garabet Ibrăileanu, cu studii ulterioare în Drept și Economie, împărtășește cu clienții săi nu doar deliciile culinare caucaziene, ci și povești despre cultura și tradițiile popoarelor din această regiune cu o istorie bogată.

Astfel, restaurantul Caucaz devine nu doar un loc de întâlnire pentru iubitorii de gastronomie, ci și o punte culturală între Iași și tradițiile autentice ale Caucazului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.