Slusari developează conservele Moscovei erijate în haine europene

Dezbaterea asupra revenirii la procurarea gazelor de la Gazprom a stârnit interes în spațiul public, cu acuzații de falsuri și critici asupra deciziilor anterioare. Membrul Consiliului Energocom, Alexandr Slusari a adus în discuție afirmațiile președintelui Dodon despre intermediarii folosiți pentru achiziționarea gazului rusesc, considerate drept „breed propagandistic”.

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, a subliniat că afirmațiile lui Dodon privind intermediarii nu au fost însoțite de explicații cu privire la diferența semnificativă de prețuri. Slusari a susținut că Energocom a asigurat securitatea energetică a Moldovei în mod rațional, procurând gaz la prețuri competitive, mult mai mici decât cele anunțate anterior de către Vadim Ceban. „Interesante aceste discuții despre revenirea la procurarea gazelor de la Gazprom. S-au developat toate conservele Moscovei, erijate în hainele europene”.

Mai mult ca atât, cu toata responsabilitate pot afirma că o companie națională energetică are resurse și capacități să procure în cel mai potrivit timp cantități de gaz, suficiente pentru tot anul 2024, și la prețuri, care vor fi probabil un pic mai mici decât cele anunțate de Vadim Ceban (350-370 dolari)”, a punctat membrul Consiliului Energocom.

Slusari a criticat guvernul anterior pentru greșelile din decembrie 2022-ianuarie 2023 legate de procurarea excesivă a gazului scump, afectând cetățenii și agenții economici. Cu toate acestea, a subliniat că Energocom are resurse și capacități pentru a asigura necesarul de gaz pentru întregul an 2024 la prețuri mai avantajoase.

O problemă semnificativă ridicată în discuție ține de poziția Moldovagaz și posibilitatea ca aceasta să primească indicația de la Moscova să cumpere gaz exclusiv de la Gazprom, indiferent de prețul oferit de Energocom. Această perspectivă a generat preocupări cu privire la securitatea energetică și independența deciziilor Moldovei în domeniul gazelor naturale.

Dezbaterea continuă, iar viitorul politicilor energetice va fi determinat de modul în care autoritățile vor gestiona aceste provocări și vor asigura o abordare sustenabilă și eficientă în procurarea gazelor pentru Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#achizitii #gaz #Slusari #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.