Sturza, critică fără perdea demisiile de la Externe, CFM și aeroport: Realizările au crescut „opoziția” și invidia

Unul câte unul. Nicu Popescu de la MAE, Oleg Tofilat de la CFM, Constantin Vozian de la AIC, X de la BNM, Y de la Muncă, Z de la Finanțe… Cine este următorul?, a comentat fostul premieri și actualul om de afaceri, Ion Sturza, recentele demisii de la mai multe instituții și companii de stat.

Potrivit lui, toate aceste tinere speranțe – de altfel, total diferite ca experiență și temperament – au lăsat în urmă iluziile și au plecat din funcții. Da, sună frumos și politic corect explicațiile: „Vă mulțumim, colegi din conducere, a fost o experiență excepțională să lucrezi cu voi și pentru voi”…

„Nicu a pus Moldova pe harta Europei și a construit o baricadă diplomatică în condiții de război. Oleg a gestionat o situație imposibilă la CFM și a stârnit multe speranțe în rândul angajaților. Constantin a readus rapid cursele regulate, dând dovadă de competență și onestitate. De asemenea, X, Y, Z au fost și ei foarte valoroși”, se arată mirat fostul premier.

Omul de afaceri indică asupra realizărilor celor care au plecat din funcții or, pe acest fundal au crescut și „opoziția” internă, dezinteresul, suportul și, o spun pe șleau, invidia. Evident, acest lucru a stârnit multă frustrare și a contribuit la „mulțumesc frumos, mă duc să mă ocup de familia abandonată”. Sună familiar, nu?

„Cândva, la începutul anilor ’90, era populară lozinca „Veniți acasă, măi băieți!”. Mulți au venit, inclusiv în perioada când am fost eu la guvern. Și? Noi, cei de-acasă, am știut să-i trimitem „de unde au venit”. Odiosul a spus cândva: „Cadrele rezolvă totul”. Cineva lucid trebuie să aibă grijă de ele, de aceste cadre. Să le pună de o cafea, să le mângâie (orgoliul), să le arate vărguța… Inteligent și cu răbdare, ca un părinte. Vom rămâne doar cu yas, men, dar și niște oportuniști perfizi”, mai spune fostul premier.

La finalul postării, Ion Sturza spune că „astăzi, când și eu am nevoie de un sfat, nu-mi permit să citesc morală nimănui. Doar regretul și rușinea în fața acestor oameni mă obligă să o fac. Au crezut inclusiv în povețele auzite de la mine. Și mă bucur că o listă lungă de „alții” nu au fost la un anumit moment acceptați. Îmi luam un păcat pe conștiință”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sturza #demisii #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.