În luna ianuarie 2024, lichiditatea excesivă a consemnat valoarea medie de 12,7 miliarde lei și a crescut de la 9,4 miliarde de lei în trimestrul patru al anului 2023, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.
„Întrucât pe piața valutară s-a creat proficit de valuta, BNM a intervenit prin procurări de valută, astfel, fiind vărsată pe piața monetară un volum suplimentar de lichiditate în MDL. Totodată, în urma deciziilor de diminuare a ratei de bază și drept consecință, diminuarea ratelor dobânzilor la depozitele la termen în MDL, s-au diminuat și soldurile acestor depozite, determinând reducerea lichidității din sistemul bancar. Totuși, acest surplus rămâne a fi considerabil și poate avea pe termen scurt un impact pozitiv asupra cererii agregate, a cursului valutar și poate genera presiuni inflaționiste. În același timp, pe termen mediu, în urma schimbării trendului pe piață valutară și a continuării trendului de scădere pe piața ratelor dobânzilor, acest exces de lichiditate se va reduce semnificativ, având un impact direct asupra resurselor de creditare, generând presiuni dezinflaționiste”, explică BNM excesul de lichiditate din sistemul bancar.
Guvernatoarea BNM susține că respectivele resurse financiare trebuie atrase în afaceri pentru a reporni economia.
„Pentru că banii, în loc să ajungă în economia reală, sunt menţinuţi sub formă de lichiditate excesivă. Ne străduim să creştem cererea de creditare pentru anii 2024-2025. Eu mi-aşi dori ca într-un an-doi acest raport asupra inflaţiei să nu mai conţină acest grafic cu lichiditate excesivă de 10 miliarde de lei şi să vedem că aceşti bani, cel puţin o parte din bani să ajungă în economia reală”, a punctat Dragu.
Potrivit șefei BNM, pentru banca centrală sunt costisitoare lichiditățile excesive.
Companiile se plâng pe condițiile drastice ale băncilor în acordarea creditelor, dar și a costurilor pe care nu și le permit.