Radiografia dezastrului din agricultură! Bolea: Șapte fermieri cu datorii de ani buni au intrat în insolvență

121 de dosare pentru soluționarea datoriilor la bănci au fost depuse de fermieri la Comisia pentru analiza problemelor de la Ministerul Agriculturii, a anunțat în cadrul audierilor din Parlament, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea.

„Din cele 121 de dosare depuse s-a constat că 4 agenți economici nu aveau datorii, 13 agenți economici au achitat integral creditele, 11 au avut dificultăți de plată, dar au revenit la graficul de plată, 4 au beneficiat de prorogarea creditelor, 4 agenți au beneficiat de capital circulat sau restructurarea datoriei, 6 agenți economici au reușit pe parcurs să-și soluționeze problema datoriilor or, pentru următoare perioadă s-ar putea să întâmpine dificultăți, 7 agenți economici care aveau perioade restante de ordinul anilor au intrat în insolvabilitate, 8 sunt în proces de prezentare a informației adiționale pentru creditori, 11 au restanțe mai mare de 55 de zile, iar pentru 13 au fost aplicate acorduri de mediere”, a explica Bolea.

Ministrul a precizat că 200 de fermieri s-au adresat la Camera de Comerț și Industrie pentru consultanță, iar 21 au primit certificate de forță majoră cu care pot merge la creditori.

Referindu-se la moratoriul, la restanțele pentru credite, cerut de fermieri, Bolea a spus că formula de moratoriu este nimic altceva decât același sistem al cadrului legal votat de Parlament care a instituit toate instrumentele legale, prin intermediul căruia agricultorii își pot soluționa problemele cu creditorii și nu e necesar de instituit forme inexistente pentru a interveni în relația dintre agricultori și credite.

Fermierii sunt nemulțumiți de inacțiunile autorităților cu privire la acordarea suportului. Astfel, în data de 7 februarie au demarat protestele. Pe 12 februarie, un grup de fermieri și-au început protestele și la vama Leușeni, pe care au blocat-o cu tractoarele. Agricultorii au declarat că nu vor debloca vama până când președinta Maia Sandu, șeful legislativului Igor Grosu și prim-ministrul Dorin Recean nu vor veni la discuții.

Agricultorii cer impunerea unui moratoriu băncilor asupra aplicării amenzilor, înființarea unei comisii speciale care să analizeze cazurile fermierilor care nu pot să-și plătească datoriile și alocarea a 50% din fondurile Agenției Naționale de Plăți pentru Agricultură pentru compensarea pierderilor pentru culturile de floarea-soarelui și porumb în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #datorii #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.