Radiografia dezastrului din agricultură! Bolea: Șapte fermieri cu datorii de ani buni au intrat în insolvență

121 de dosare pentru soluționarea datoriilor la bănci au fost depuse de fermieri la Comisia pentru analiza problemelor de la Ministerul Agriculturii, a anunțat în cadrul audierilor din Parlament, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea.

„Din cele 121 de dosare depuse s-a constat că 4 agenți economici nu aveau datorii, 13 agenți economici au achitat integral creditele, 11 au avut dificultăți de plată, dar au revenit la graficul de plată, 4 au beneficiat de prorogarea creditelor, 4 agenți au beneficiat de capital circulat sau restructurarea datoriei, 6 agenți economici au reușit pe parcurs să-și soluționeze problema datoriilor or, pentru următoare perioadă s-ar putea să întâmpine dificultăți, 7 agenți economici care aveau perioade restante de ordinul anilor au intrat în insolvabilitate, 8 sunt în proces de prezentare a informației adiționale pentru creditori, 11 au restanțe mai mare de 55 de zile, iar pentru 13 au fost aplicate acorduri de mediere”, a explica Bolea.

Ministrul a precizat că 200 de fermieri s-au adresat la Camera de Comerț și Industrie pentru consultanță, iar 21 au primit certificate de forță majoră cu care pot merge la creditori.

Referindu-se la moratoriul, la restanțele pentru credite, cerut de fermieri, Bolea a spus că formula de moratoriu este nimic altceva decât același sistem al cadrului legal votat de Parlament care a instituit toate instrumentele legale, prin intermediul căruia agricultorii își pot soluționa problemele cu creditorii și nu e necesar de instituit forme inexistente pentru a interveni în relația dintre agricultori și credite.

Fermierii sunt nemulțumiți de inacțiunile autorităților cu privire la acordarea suportului. Astfel, în data de 7 februarie au demarat protestele. Pe 12 februarie, un grup de fermieri și-au început protestele și la vama Leușeni, pe care au blocat-o cu tractoarele. Agricultorii au declarat că nu vor debloca vama până când președinta Maia Sandu, șeful legislativului Igor Grosu și prim-ministrul Dorin Recean nu vor veni la discuții.

Agricultorii cer impunerea unui moratoriu băncilor asupra aplicării amenzilor, înființarea unei comisii speciale care să analizeze cazurile fermierilor care nu pot să-și plătească datoriile și alocarea a 50% din fondurile Agenției Naționale de Plăți pentru Agricultură pentru compensarea pierderilor pentru culturile de floarea-soarelui și porumb în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #datorii #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.