Cât de scump este să iubeşti în vremuri de inflaţie

Nu poţi cumpăra iubirea, dar te poate costa să ajungi la ea sau să-i mai dai din când în când un impuls. În prezent, să iubeşti s-ar putea să coste mai mult ca niciodată în ultimele decenii.

O cutie de ciocolată, un buchet de trandafiri, o bijuterie şi o cină în doi alcătuiesc baza unei întâlniri romantice de Valentine’s Day. În acest an însă, sărbătoarea a provocat, probabil, celor ce-şi trăiesc sau vor să-şi trăiască viaţa în cuplu după codul modern al romantismului un adevărat şoc la nivelul costurilor din cauza inflaţiei.

Preţul boabelor de cacao, ingredientul principal al ciocolatei, a urcat la maxime istorice, în condiţiile în care condiţiile meteo în deteriorare şi problemele legate de boli au afectat puternic recoltele din Ghana şi Coasta de Fildeş, de unde provin 60% din producţia mondială, scrie CNBC.

Din acest motiv, ciocolata s-a scumpit foarte mult. „Producătorii îşi cresc marjele şi le impun retailerilor, iar aceştia sunt nevoiţi să vândă la preţuri mai mari“, potrivit lui David Branch, vicepreşedinte al Wells Fargo Agri-Food Institute.

Şi florile au devenit un adevărat lux. Penny Hamilton, care deţine o florărie de 23 de ani în Marea Britanie, spune că se confruntă cu o creştere semnificativă a costurilor, scrie BBC. Din cauza costurilor în creştere, dublate de criza costurilor de trai, multe afaceri din domeniu se prăbuşesc.

„Florile redevin în mod clar un produs de lux. A existat o perioadă când toată lumea trebuia să aibă flori în casă, însă acum oamenii se gândesc de două ori înainte de a cumpăra un buchet“, spune Hamilton.

Şi în SUA florile sunt din ce în ce mai scumpe. „Preţul nu o ia niciodată în jos, doar în sus. De la COVID, florile s-au tot scumpit“, a declarat Ladan Shamskhou, proprietarul Le Bouquet, o florărie din San Francisco, pentru cbsnews.com.

Şi bijuteriile sunt scumpe pe fondul preţurilor ridicate ale aurului şi argintului.
Cu Valentine’s Day aducând o creştere puternică a vânzărilor de bijuterii, analiştii atrag atenţia asupra riscurilor geopolitice şi perturbărilor de la nivelul lanţului de aprovizionare ca fiind factorii-cheie din spatele scumpirii aurului şi argintului, conform mining-technology.com.

Costurile pentru consumatori sunt în creştere, arată Vivek Aggarwal, analist la firma de cercetare The Smart Cube. „Preţul aurului a atins un maxim record de peste 2.100 de dolari pe uncie în decembrie 2023, iar o creştere a cererii pe fondul războiului dintre Israel şi Hamas şi crizei de la Marea Roşie va menţine preţul ridicat“.

Mesele la restaurant devin de asemenea un lux. În America, cei care au optat să gătească o cină romantică acasă cu partenerul de acest Valentine’s Day au economisit cu siguranţă o sumă semnificativă faţă de cuplurile care au ales să cineze în oraş, notează CNN.
Chiar excluzând meniurile costisitoare de Valentine’s Day, pentru americani este din ce în ce mai ieftin să mănânce acasă în loc de restaurant, relevă ultimele date privind inflaţia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iubire #cost #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.