Cele mai bine vândute telefoane mobile din toate timpurile: Nokia 1100 și iPhone 6 domină clasamentul

16 Feb. 2024, 12:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Feb. 2024, 12:01 // Actual //  bani.md

Într-un peisaj în care telefoanele mobile sunt omniprezente și tehnologia evoluează constant, o privire retrospectivă ne arată că unele modele au marcat istoria industriei. Potrivit datelor de la Wikipedia, Yahoo Finance și Omdia, cele mai bine vândute telefoane mobile din toate timpurile sunt dominate de doi giganti: Nokia și Apple, potrivit VisualCapitalist.

La vârful listei se află Nokia 1100, un dispozitiv simplu, dar puternic, care a înregistrat peste 250 de milioane de vânzări înainte de întreruperea producției în 2009. Succesul său a fost în principal în țările în curs de dezvoltare, datorită prețului accesibil și funcționalității robuste.

Pe locul doi se află o altă variantă a liniei Nokia, Nokia 1110, cu 248 de milioane de unități vândute.

Locul trei este ocupat de iPhone 6 și 6 Plus, care au înregistrat 222 de milioane de unități vândute. Lansate în 2014, aceste modele au introdus ecranele mari în era smartphone-urilor și rămân cele mai bine vândute iPhone-uri Apple și smartphone-uri în general.

În continuare, în clasamentul celor mai bine vândute telefoane, se regăsesc modele Nokia și iPhone, cu excepția a doar două dispozitive: Samsung E1100 și Motorola Razr V3.

De-a lungul anilor, rivalitatea dintre Apple și Samsung a fost evidentă pe piața smartphone-urilor. În timp ce Apple domină piața smartphone-urilor din SUA, cu o cotă de piață de 52%, Samsung îi depășește la nivel global, cu o cotă de piață de 22%. Ambele companii sunt recunoscute pentru tehnologia lor de vârf și inovație constantă, fiecare având avantaje distincte în funcție de preferințele utilizatorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Sept. 2026, 09:23
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 09:23 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% anual. El susține că măsura va pune presiune pe populație, mediul de afaceri și bugetul de stat, fără să rezolve principala sursă a inflației scumpirea resurselor energetice.

Potrivit lui Chicu, creșterea ratei de bază va afecta în primul rând persoanele cu credite, agenții economici care apelează la finanțare și statul, care se împrumută pentru acoperirea necesităților bugetare.

„Această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credite, va afecta agenții economici, care de multe ori vând în credit, și va afecta bugetul statului”, a declarat deputatul.

Chicu pune sub semnul întrebării și eficiența măsurii în combaterea inflației. El susține că actualul val de scumpiri, la fel ca în 2022, este alimentat în mare parte de creșterea tarifelor la resursele energetice, adică de factori externi asupra cărora politica monetară are o influență limitată.

„Inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice. Din câte știm, aceasta este o inflație importată”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile la gaze, energie electrică sau carburanți, iar consumul de energie este relativ rigid. În opinia sa, gospodăriile nu își pot reduce semnificativ necesarul de energie doar pentru că tarifele cresc.

„Dacă omul are nevoie de 100 de metri cubi pentru a-și încălzi locuința, consumul nu se reduce foarte mult în funcție de mișcarea tarifului. Prin majorarea ratei de bază nu se pot diminua tarifele la gaz și la energia electrică”, a declarat Chicu.

În aceste condiții, el consideră că principalul efect al deciziei BNM va fi majorarea costului creditelor și a cheltuielilor statului pentru deservirea datoriei.

Banca Națională a Moldovei a decis pe 17 septembrie să majoreze rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,5% la 9% anual. Totodată, rata la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo la 9,25%, iar rata la depozitele overnight la 7%.

BNM argumentează că înăsprirea politicii monetare este necesară în contextul intensificării presiunilor inflaționiste venite atât din partea ofertei – inclusiv prin scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime pe piețele externe – cât și din partea cererii interne. Banca centrală spune că urmărește reducerea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, temperarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.