Aproape 630.000 de oameni din întreaga lume valorează acum cel puțin 30 de milioane de dolari

Aproape 70 de persoane pe zi s-au alăturat anul trecut rândurilor celor extrem de bogați, a dezvăluit Knight Frank. Membrii proaspăt îmbogățiți au sporit cu 4,2% numărul mondial al indivizilor cu avere foarte mare, sau UHNWI (ultra-high net worth individuals), ajungând la aproximativ 627.000, a afirmat grupul imobiliar în cel mai recent raport al averii lansat săptămâna acesta.

Pentru a fi clasificat ca UHNWI este necesar să ai o avere netă de cel puțin 30 de milioane de dolari. Pentru a fi clasificat în topul 1% al americanilor bogați sunt necesare doar 5,8 milioane de dolari, potrivit Business Insider.

America de Nord a înregistrat cea mai rapidă creștere a UHNWI din toate regiunile lumii – 7,2%. Acest lucru reflectă o dinamică solidă a acțiunilor americane și stabilitate potențială a economiei, pe măsură ce inflația s-a temperat, iar speranțele pentru progrese în inteligența artificială și reducerile dobânzii au crescut, creșterea s-a dovedit rezistentă, iar șomajul a rămas la minime istorice.

“Perspectiva îmbunătățită a ratei dobânzilor, performanța robustă a economiei americane și creșterea puternică a piețelor de capital au contribuit la crearea de bogăție la nivel global”, a declarat Liam Bailey, șeful global al cercetării la Knight Frank, într-un comunicat de presă.

Oamenii afluenți au beneficiat și de creșterea prețurilor altor active. Aurul a câștigat 15%, bitcoin a crescut cu 155%, valorile proprietăților rezidențiale în marile piețe ale lumii au crescut cu 3,1%, iar chiriile au urcat la triplul ritmului lor mediu pe termen lung, a constatat Knight Frank.

Pe de altă parte, Indicele Investițiilor de Lux al Knight Frank a suferit o scădere rară de mai puțin de 1%. În timp ce prețurile pentru artă, bijuterii și ceasuri au crescut, valoarea whisky-ului, a mașinilor, a genților și a mobilei a scăzut.

Potrivit Business Insider, millennials sunt pe cale să devină mai bogați. Knight Frank a prognozat și o creștere cu 28% a numărului total de persoane bogate în următorii cinci ani, condusă de India și China continentală.

De asemenea, a prognozat transferul a 90 de trilioane de dolari de active de la generațiile mai în vârstă la millennials în următoarele două decenii, ceea ce se așteaptă să creeze cea mai bogată generație din istorie.

În mod remarcabil, femeile au reprezentat doar 11% din UHNWI la nivel mondial, deși acest lucru este în creștere față de 8%, cât era acum mai puțin de 10 ani.

Boomer-ii bogați par, de asemenea, mai pesimiști în ceea ce privește piețele și economia, doar 52% dintre aceștia prognozând că averea lor va crește în următorul an, comparativ cu 7% dintre membrii Gen Z chestionați.

Mai puțin de 10% dintre boomeri au spus că planifică să își cumpere o casă anul acesta, comparativ cu peste 20% dintre millennials. Diferența ar putea reflecta faptul că mai mulți boomeri dețin deja case, sunt mai îngrijorați de asumarea unui credit ipotecar când ratele sunt aproape de un maxim de 20 de ani, sau sunt mai îngrijorați de o prăbușire a pieței de valori sau de o recesiune și, astfel, sunt reticenți să facă cheltuieli mari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bogati #avere #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.