Cele mai proaste drumuri regionale din Republica Moldova intră în reabilitare. Este vorba de 120 km

Autoritățile anunță despre reabilitarea a 120 km de drumuri regionale pentru accesul mai facil către punctele de frontieră Giurgiulești, Leușeni și Ungheni.

Este vorba despre reabilitarea tronsoanelor pe:

Coridorul 5, R13 – Ivanovca-Izvoare-Varnița-Ocolina-M2 cu o lungime de 35 km,

Coridorul 8.1 și Coridorul 8.2 – Cornești-Boghenii Noi – Napadeni-M5(G88) cu o lungime de 33 km;

Coridorul 24 – R34-Ciobălaccia-Tărtaul-R56-Baimaclia-Enichioi-R37 cu o lungime de 43 km).

„Implementarea proiectului ne va ajuta să avem drumuri mai bune în sate, să îmbunătățim trecerea frontierei cu România și să fim mai pregătiți în situații de urgență. ”Conectivitate rurală în Moldova” va fi finanțat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Asociația Internațională pentru Dezvoltare”, anunță ministrul Infrastructurii Andrei Spînu.

Deocamdată nu a fost anunțată suma pentru reabilitarea celor 120 km de drum, însă potrivit estimărilor ar fi nevoie de 120 milioane de euro în condițiile în care reabilitarea un km de drum costă 1 milion de euro.

Republica Moldova are nevoie de 7 miliarde de euro pentru reabilitarea celor 6000 de km de drum din întreaga țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reabilitare #drumuri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.