Rusia speră să prăbușească rețeaua energetică a Ucrainei, profitând de lipsa muniției pentru apărarea antiaeriană

Forțele ruse exploatează deficitul de apărare antiaeriană a Ucrainei pentru a lansa un nou atac care are ca scop distrugerea rețelei energetice a țării, susține Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

Armata rusă a vizat peste 130 de instalații de infrastructură energetică din Ucraina, în perioada 21-22 martie, într-un atac masiv cu drone și rachete. Atacul a lovit cea mai mare centrală hidroelectrică din Ucraina, Hidrocentrala Dnipro, și alte zeci de instalații energetice.

Atacurile au reprezentat „cea mai mare serie de lovituri combinate cu drone și rachete care vizează infrastructura energetică ucraineană de la începutul invaziei la scară largă”, au spus analiștii ISW.

Atacurile rusești împotriva rețelei electrice a Ucrainei din iarna anului 2022 au distrus jumătate din infrastructura energetică a țării. Ucraina s-a pregătit pentru încă o iarnă de atacuri rusești asupra rețelei, dar premierul Denis Șmihal a declarat la sfârșitul lunii ianuarie 2024 că sectorul energetic al Ucrainei este stabil.

Atacul aerian masiv din 22 martie indică faptul că este posibil ca Rusia să nu fi renunțat la obiectivul de a perturba rețeaua electrică a Ucrainei.

„Loviturile rusești asupra infrastructurii energetice de la începutul primăverii 2024 urmăresc probabil să prăbușească rețeaua energetică, parțial, pentru a opri eforturile ucrainene de a-și extinde rapid (baza industrială de apărare)”, a spus ISW.

Lipsa critică a sistemelor de rachete de apărare antiaeriană de la Kiev oferă, de asemenea, armatei ruse o altă șansă de a perturba rețeaua. Washington Post a scris pe 15 martie că deficitul ar putea forța în curând Ucraina să își ajusteze strategia în ceea ce privește atacurile rusești, doborând doar una din cinci rachete.

ISW a precizat că forțele ruse vor exploata probabil această fereastră de oportunitate atâta timp cât va dura penuria.

Forțele ruse nu au reușit să prăbușească rețeaua energetică ucraineană pe 22 martie, dar ar putea urmări să continue atacurile intensificate asupra infrastructurii energetice în seria de atacuri ulterioare, în special pentru a valorifica întârzierile continue în asistența de securitate occidentală, care se presupune că vor constrânge semnificativ umbrela de apărare antiaeriană a Ucrainei”, au spus analiștii.

Capacitatea Ucrainei de a-și reface stocurile de rachete se bazează pe fluxul continuu al ajutorului SUA, care a fost blocat timp de șase luni într-un blocaj al Congresului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retea #Energie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.