Rusia speră să prăbușească rețeaua energetică a Ucrainei, profitând de lipsa muniției pentru apărarea antiaeriană

Forțele ruse exploatează deficitul de apărare antiaeriană a Ucrainei pentru a lansa un nou atac care are ca scop distrugerea rețelei energetice a țării, susține Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

Armata rusă a vizat peste 130 de instalații de infrastructură energetică din Ucraina, în perioada 21-22 martie, într-un atac masiv cu drone și rachete. Atacul a lovit cea mai mare centrală hidroelectrică din Ucraina, Hidrocentrala Dnipro, și alte zeci de instalații energetice.

Atacurile au reprezentat „cea mai mare serie de lovituri combinate cu drone și rachete care vizează infrastructura energetică ucraineană de la începutul invaziei la scară largă”, au spus analiștii ISW.

Atacurile rusești împotriva rețelei electrice a Ucrainei din iarna anului 2022 au distrus jumătate din infrastructura energetică a țării. Ucraina s-a pregătit pentru încă o iarnă de atacuri rusești asupra rețelei, dar premierul Denis Șmihal a declarat la sfârșitul lunii ianuarie 2024 că sectorul energetic al Ucrainei este stabil.

Atacul aerian masiv din 22 martie indică faptul că este posibil ca Rusia să nu fi renunțat la obiectivul de a perturba rețeaua electrică a Ucrainei.

„Loviturile rusești asupra infrastructurii energetice de la începutul primăverii 2024 urmăresc probabil să prăbușească rețeaua energetică, parțial, pentru a opri eforturile ucrainene de a-și extinde rapid (baza industrială de apărare)”, a spus ISW.

Lipsa critică a sistemelor de rachete de apărare antiaeriană de la Kiev oferă, de asemenea, armatei ruse o altă șansă de a perturba rețeaua. Washington Post a scris pe 15 martie că deficitul ar putea forța în curând Ucraina să își ajusteze strategia în ceea ce privește atacurile rusești, doborând doar una din cinci rachete.

ISW a precizat că forțele ruse vor exploata probabil această fereastră de oportunitate atâta timp cât va dura penuria.

Forțele ruse nu au reușit să prăbușească rețeaua energetică ucraineană pe 22 martie, dar ar putea urmări să continue atacurile intensificate asupra infrastructurii energetice în seria de atacuri ulterioare, în special pentru a valorifica întârzierile continue în asistența de securitate occidentală, care se presupune că vor constrânge semnificativ umbrela de apărare antiaeriană a Ucrainei”, au spus analiștii.

Capacitatea Ucrainei de a-și reface stocurile de rachete se bazează pe fluxul continuu al ajutorului SUA, care a fost blocat timp de șase luni într-un blocaj al Congresului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retea #Energie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump a semnat un ordin executiv privind introducerea unor tarife vamale cuprinse între 10% și 50% pentru mărfuri provenind din 183 de țări, într-o mișcare pe care a numit-o „declarație de independență economică”. Cu toate acestea, printre puținele țări scutite de noile măsuri se numără Rusia și Belarus, în ciuda relațiilor tensionate cu SUA și a regimului de sancțiuni impus acestor state.

Potrivit secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, aceste două țări nu au fost incluse în lista tarifară deoarece „nu avem comerț semnificativ cu ele, fiind deja sub sancțiuni”. La rândul său, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că sancțiunile existente „împiedică orice relație comercială semnificativă cu Rusia”.

Totuși, publicația Axios remarcă faptul că în 2024, volumul comerțului SUA–Rusia a fost de 3,5 miliarde de dolari, deși a scăzut de 10 ori față de nivelul din 2021 (35 miliarde USD). Prin comparație, țări precum Mauritius și Brunei, care au fost incluse pe lista tarifară, au un comerț mult mai redus cu SUA, dar vor plăti tarife de 40% și 24%.

În lista publicată de Trump se regăsesc inclusiv teritorii izolate sau chiar nelocuite, precum Tokelau (1.500 locuitori, sub jurisdicția Noii Zeelande), arhipelagul Svalbard (2.500 locuitori, administrat de Norvegia) și insulele nelocuite Heard și McDonald, teritorii externe ale Australiei.

Tarifele impuse vizează și toate fostele republici sovietice, inclusiv Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Uzbekistan, Kârgâzstan și Turkmenistan, cu o cotă generală de 10%. Moldova este printre cele mai afectate, cu o taxă de 31%, în timp ce pentru Kazahstan a fost stabilită o cotă de 27%.

Printre excepțiile notabile din noul regim tarifar se mai numără Iran, Cuba, Coreea de Nord, Mexic și Canada, care nu au fost vizate de noile măsuri.

Într-o declarație făcută după semnarea ordinului, Trump a declarat: „America a fost jefuită timp de ani buni de alte națiuni, fie ele prietene sau inamice. Vom taxa aproximativ jumătate din ceea ce ei taxează la rândul lor. Nu e o reciprocitate completă, ci una… blândă”.