Rusia speră să prăbușească rețeaua energetică a Ucrainei, profitând de lipsa muniției pentru apărarea antiaeriană

Forțele ruse exploatează deficitul de apărare antiaeriană a Ucrainei pentru a lansa un nou atac care are ca scop distrugerea rețelei energetice a țării, susține Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

Armata rusă a vizat peste 130 de instalații de infrastructură energetică din Ucraina, în perioada 21-22 martie, într-un atac masiv cu drone și rachete. Atacul a lovit cea mai mare centrală hidroelectrică din Ucraina, Hidrocentrala Dnipro, și alte zeci de instalații energetice.

Atacurile au reprezentat „cea mai mare serie de lovituri combinate cu drone și rachete care vizează infrastructura energetică ucraineană de la începutul invaziei la scară largă”, au spus analiștii ISW.

Atacurile rusești împotriva rețelei electrice a Ucrainei din iarna anului 2022 au distrus jumătate din infrastructura energetică a țării. Ucraina s-a pregătit pentru încă o iarnă de atacuri rusești asupra rețelei, dar premierul Denis Șmihal a declarat la sfârșitul lunii ianuarie 2024 că sectorul energetic al Ucrainei este stabil.

Atacul aerian masiv din 22 martie indică faptul că este posibil ca Rusia să nu fi renunțat la obiectivul de a perturba rețeaua electrică a Ucrainei.

„Loviturile rusești asupra infrastructurii energetice de la începutul primăverii 2024 urmăresc probabil să prăbușească rețeaua energetică, parțial, pentru a opri eforturile ucrainene de a-și extinde rapid (baza industrială de apărare)”, a spus ISW.

Lipsa critică a sistemelor de rachete de apărare antiaeriană de la Kiev oferă, de asemenea, armatei ruse o altă șansă de a perturba rețeaua. Washington Post a scris pe 15 martie că deficitul ar putea forța în curând Ucraina să își ajusteze strategia în ceea ce privește atacurile rusești, doborând doar una din cinci rachete.

ISW a precizat că forțele ruse vor exploata probabil această fereastră de oportunitate atâta timp cât va dura penuria.

Forțele ruse nu au reușit să prăbușească rețeaua energetică ucraineană pe 22 martie, dar ar putea urmări să continue atacurile intensificate asupra infrastructurii energetice în seria de atacuri ulterioare, în special pentru a valorifica întârzierile continue în asistența de securitate occidentală, care se presupune că vor constrânge semnificativ umbrela de apărare antiaeriană a Ucrainei”, au spus analiștii.

Capacitatea Ucrainei de a-și reface stocurile de rachete se bazează pe fluxul continuu al ajutorului SUA, care a fost blocat timp de șase luni într-un blocaj al Congresului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retea #Energie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.