Integritatea putredă a lui Herman von Hebel, care a scandalizat justiția moldovenească. Prejudicii de 760 mii de euro

25 Mart. 2024, 14:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Mart. 2024, 14:41 // Actual //  bani.md

Olandezul Herman von Hebel, actualul președinte al Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova, se află în centrul unui scandal legat de activitatea sa anterioră în cadrul Curții Internaționale Penale de la Haga. În perioada 8 martie 2013 – 16 aprilie 2018, von Hebel a activat ca grefier la această instanță internațională, dar acum este acuzat de ilegalități grave și administrare defectuoasă.

Potrivit informațiilor apărute în presa olandeză, activitatea administrativă a lui von Hebel la Curtea Penală Internațională a fost marcată de controverse și critici aspre din partea judecătorilor și presei. Mai multe decizii luate în cadrul unei reforme inițiate de von Hebel au fost calificate drept ilegale, generând prejudicii financiare semnificative instanței, scrie anticorupție.md.

Reforma, cunoscută sub numele de ReVision, a fost inițiată de von Hebel în timpul mandatului său ca grefier și a fost criticată pentru gestionarea sa defectuoasă și impactul negativ asupra activității Curții. Judecătorii au acuzat că reforma a dus la cheltuieli nejustificate și la o administrare defectuoasă a resurselor.

Un raport de audit intern desfășurat în 2016 a relevat că von Hebel a aplicat o strategie nereușită de selectare a experților pentru proiectul ReVision, încălcând regulamentele interne ale Curții și standardele de integritate și competență.

Tribunalul Administrativ de pe lângă Organizația Internațională a Muncii a anulat mai multe decizii ilegale luate de von Hebel, obligând Curtea Penală Internațională să plătească despăgubiri în valoare de peste 660.000 de euro și cheltuieli administrative de reprezentare în procese.

Aceste dezvăluiri aruncă o umbră asupra carierei lui von Hebel și pun sub semnul întrebării integritatea și competența sa în funcțiile actuale și viitoare. Reprezentanții Curții Internaționale Penale au refuzat să comenteze momentan despre aceste acuzații, iar Herman von Hebel nu a emis încă nicio declarație oficială privind situația sa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.