Integritatea putredă a lui Herman von Hebel, care a scandalizat justiția moldovenească. Prejudicii de 760 mii de euro

25 Mart. 2024, 14:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Mart. 2024, 14:41 // Actual //  bani.md

Olandezul Herman von Hebel, actualul președinte al Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova, se află în centrul unui scandal legat de activitatea sa anterioră în cadrul Curții Internaționale Penale de la Haga. În perioada 8 martie 2013 – 16 aprilie 2018, von Hebel a activat ca grefier la această instanță internațională, dar acum este acuzat de ilegalități grave și administrare defectuoasă.

Potrivit informațiilor apărute în presa olandeză, activitatea administrativă a lui von Hebel la Curtea Penală Internațională a fost marcată de controverse și critici aspre din partea judecătorilor și presei. Mai multe decizii luate în cadrul unei reforme inițiate de von Hebel au fost calificate drept ilegale, generând prejudicii financiare semnificative instanței, scrie anticorupție.md.

Reforma, cunoscută sub numele de ReVision, a fost inițiată de von Hebel în timpul mandatului său ca grefier și a fost criticată pentru gestionarea sa defectuoasă și impactul negativ asupra activității Curții. Judecătorii au acuzat că reforma a dus la cheltuieli nejustificate și la o administrare defectuoasă a resurselor.

Un raport de audit intern desfășurat în 2016 a relevat că von Hebel a aplicat o strategie nereușită de selectare a experților pentru proiectul ReVision, încălcând regulamentele interne ale Curții și standardele de integritate și competență.

Tribunalul Administrativ de pe lângă Organizația Internațională a Muncii a anulat mai multe decizii ilegale luate de von Hebel, obligând Curtea Penală Internațională să plătească despăgubiri în valoare de peste 660.000 de euro și cheltuieli administrative de reprezentare în procese.

Aceste dezvăluiri aruncă o umbră asupra carierei lui von Hebel și pun sub semnul întrebării integritatea și competența sa în funcțiile actuale și viitoare. Reprezentanții Curții Internaționale Penale au refuzat să comenteze momentan despre aceste acuzații, iar Herman von Hebel nu a emis încă nicio declarație oficială privind situația sa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Șeful Petrotel-Lukoil, Dan Dănulescu, confirmă că societatea a solicitat autorităților americane emiterea unei licențe specifice OFAC care să permită repornirea rafinăriei de la Ploiești, aflată în prezent în insolvență și oprită din octombrie anul trecut. Compania susține că nu cere ocolirea sancțiunilor, ci un cadru juridic explicit care să permită reluarea producției în condiții legale și verificabile.

Potrivit conducerii Petrotel-Lukoil, scrisoarea de clarificare primită anterior de autoritățile române din partea SUA nu este suficientă pentru reluarea activității. În aprilie, Ministerul Energiei de la București anunțase că primise o clarificare favorabilă, însă în iunie operatorul a transmis că documentul nu oferă protecția juridică necesară pentru toate operațiunile comerciale implicate, notează medifax.ro.

„Petrotel continuă demersurile pentru obținerea unei licențe OFAC specifice, care să permită reluarea activității într-un cadru juridic clar. Nu solicităm ocolirea regimului de sancțiuni, ci un mecanism explicit, limitat și verificabil”, a declarat Dan Dănulescu, director general executiv și președinte al directoratului Petrotel-Lukoil.

Compania argumentează că o rafinărie ținută prea mult timp în conservare se degradează tehnic, iar fiecare lună de staționare majorează costurile unei eventuale reporniri. Instalațiile trebuie menținute permanent, iar echipamentele sunt expuse coroziunii, umidității, variațiilor de temperatură și altor procese care le pot afecta integritatea.

Conducerea Petrotel mai susține că insolvența, deschisă la 26 august 2026, oferă companiei un cadru de protecție și negociere cu creditorii, dar nu poate înlocui licența necesară pentru reluarea producției comerciale.

Un alt argument invocat este situația pieței carburanților din România. Petrotel are o capacitate instalată de aproximativ 2,4 milioane de tone de țiței pe an, echivalentul a circa 20% din capacitatea națională de rafinare. În regim normal, rafinăria poate produce aproximativ 1,1 milioane de tone de motorină și 600.000 de tone de benzină anual.

Oficialii companiei admit că repornirea Petrotel nu ar garanta automat o ieftinire a carburanților, însă susțin că revenirea unei capacități interne importante ar putea reduce dependența de importuri, ar diversifica sursele de aprovizionare și ar întări reziliența pieței.

„Nu promitem că o singură rafinărie poate controla prețul carburanților. Dar o țară este mai rezilientă atunci când își folosește capacitățile de rafinare”, a mai declarat Dănulescu.

Petrotel-Lukoil susține că eventuală licență OFAC ar trebui să permită operarea într-un cadru strict, cu separarea fluxurilor financiare de entitățile sancționate, trasabilitatea plăților, utilizarea materiilor prime permise și raportarea către administratorul judiciar și autorități.

Rafinăria Petrotel-Lukoil a intrat în insolvență la 26 august, în contextul datoriilor acumulate după oprirea producției. Potrivit documentelor citate în material, compania are datorii de 247 milioane de lei către furnizori și aproximativ 225 milioane de euro către acționarul majoritar Litasco.