Scandalul uriaș care a lovit Moldova! Fabrica milionarului iese la rampă: Vom asigura piața internă cu ulei

La acest moment, e vorba nu de închiderea întreprinderii Floarea Soarelui, ci de sistarea temporară, pe termen scurt, a activității de producere pe perioada completării rezervelor de materie primă și a efectuării lucrărilor de profilaxie tehnică, se arată în mesajul Trans Oil.

„Indiferent de sistarea temporară a activității de producere, noi vom asigura integral piața internă a țării cu ulei de floarea-soarelui calitativ în cantitățile necesare. Profităm de ocazie și reiterăm deschiderea noastră, precum și disponibilitatea de a oferi informații obiective și sperăm că diverse interpretări, care induc în eroare opinia publică, pe viitor vor fi excluse”, se mai spune în mesajul companiei.

În data de 27 martie, în contextul oprii activității fabricii de ulei de la Bălți din cauza lipsei de materie primă, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a reacționat, evidențiind că stocurile de semințe de floarea-soarelui din Moldova sunt de aproximativ 350 de mii de tone, contrazicând orice declarație privind lipsa de stocuri.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii Trans Oil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața Republicii Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scamdal #milioanr #ulei #piata #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit recent România la unii dintre principalii indicatori care arată dimensiunea sectorului bancar raportată la economie, susține guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu. Declarația a fost făcută în cadrul ZF Bankers Summit 2026.

Potrivit guvernatorului BNM, creditele acordate sectorului privat în Republica Moldova reprezintă în prezent aproape 30% din Produsul Intern Brut, iar activele bancare au ajuns la aproximativ 53% din PIB. Pentru comparație, în România ponderea activelor bancare este de circa 51% din PIB.

„Recent am depășit ușor indicatorii României. România și Republica Moldova sunt comparabile din perspectiva dimensiunii sectorului bancar, atât în ceea ce privește activele bancare, cât și creditele acordate sectorului privat raportate la PIB”, a declarat Anca Dragu.

Guvernatorul BNM a precizat însă că atât Republica Moldova, cât și România rămân mult sub media europeană în ceea ce privește gradul de intermediere financiară.

Anca Dragu a amintit că dezvoltarea sectorului bancar moldovenesc a pornit practic de la zero și a fost afectată puternic de criza bancară din 2014.

„În Republica Moldova a trebuit să o luăm de la zero. Din păcate, pe parcurs a existat și o criză bancară foarte serioasă, în 2014, care a frânat dezvoltarea sectorului”, a spus guvernatorul BNM.

Potrivit acesteia, în ultimii ani autoritățile au accelerat reformarea cadrului legislativ și apropierea sectorului financiar de standardele Uniunii Europene.

„În ultimii ani a început un amplu proces de îmbunătățire a cadrului legislativ pentru sectorul bancar. De atunci, ne aflăm într-un adevărat maraton cu sprinturi de aliniere la legislația europeană”, a declarat Anca Dragu.

Datele invocate de guvernator arată că sistemul bancar din Republica Moldova și-a majorat semnificativ ponderea în economie, însă nivelul creditării sectorului privat rămâne în continuare redus în raport cu economiile dezvoltate din Uniunea Europeană.