Tranzacția secolului în Chișinău! 15 milioane de euro pentru un teren și 250 milioane de dolari investiții

Terenul de 5,2 hectare de pe strada Tighina va fi vândut Ambasadei SUA prin intermediul unui acord. Guvernul a inițiat procesul de negociere a documentului care va debloca procesul prin care acest teren din centrul capitalei, abandonat de aproape 17 ani, va putea fi valorificat, iar tot acest sector al Chișinăului va fi revitalizat. Se estimează că prețul de vânzare va fi de circa 15 milioane de Euro, însă toate datele finale vor fi făcute publice după ce echipa de negociatori va încheia toate procesele.

Banii din vânzarea terenului vor fi alocați pentru câteva proiecte importante: crearea Centrului de Cultură și Artă contemporană „Universul”; reparația școlilor sportive din toată țara; realizarea studiului de fezabilitate și proiectarea viitorului Stadion Național.

Vânzarea se va face la un preț corect și vine cu câteva condiții obligatorii: păstrarea porților ca obiect arhitectural de valoare, crearea unei zone verzi pe acel teren și respectarea unor restricții de înălțime.

Până la 10 aprilie, proiectul urmează a fi avizat de ministere și de Comisia parlamentară pentru politică externă și integrare europeană. Ulterior, vor începe negocierile care vor stabili exact textul noului acord, inclusiv suma finală a tranzacției, înălțimea construcției și banii care vor fi asigurați de partea americană pentru răscumpărarea clădirilor de la proprietarii privați.

Câteva aspecte importante ale acestui proces:-

Ambasada SUA caută un teren pentru sediu mai bine de 20 de ani. Prima discuție privind acest teren a avut loc în 2008, la scurt timp după demolarea, în 2007, a fostului stadion.

Prima solicitare oficială a Ambasadei SUA de a obține acest teren a fost făcută în 2015 și de atunci reprezentanții misiunii diplomatice discută cu autoritățile de la Chișinău.

Ambasada va investi cel puțin 250 de milioane de dolari în acest proiect care va oferi un plus de valoare centrului urban al Chișinăului.

Pe parcursul a mai mult de 30 de ani, SUA au ajutat cetățenii Republicii Moldova cu peste 2,5 miliarde de dolari asistență nerambursabilă. Avem un parteneriat strategic, stabil și puternic cu SUA.

Nu este vorba despre vânzarea stadionului, având în vedere că acesta a fost demolat în 2007. Vorbim despre vânzarea unui teren lăsat în paragină. De 17 ani zona este insalubră, murdară, transformată în adăpost pentru câini vagabonzi și oameni ai străzii.

#teten #stadion #tranzactie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.

#averea confiscată #ministerul justitiei