Afacerea cu profit dulce, amenințată de reducerea suprafețelor de sfeclă! Un petrolist, mare importator de zahăr

În ultimii ani, Republica Moldova a înregistrat o tendință descendentă în ceea ce privește suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr. De la un nivel mediu de 15 mii hectare, această suprafață a scăzut la aproximativ 11 mii hectare, potrivit analizei economistului Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere.

„Mai mulți factori au contribuit la această diminuare, printre care se numără costurile ridicate asociate cu cultivarea sfeclăi de zahăr. Creșterea prețurilor la resurse energetice în 2022 a sporit cheltuielile pentru îngrășăminte, făcând această cultură mai puțin atractivă pentru agricultori în comparație cu alte culturi cu costuri de producție mai reduse”, este de părere economistul Iurie Rija.

Cu toate acestea, perspectivele pentru anul 2024 sunt mai optimiste, deoarece cele două companii producătoare de zahăr din R. Moldova au contractat aproape 14 mii de hectare de teren pentru cultivarea sfeclăi de zahăr, indicând o creștere în comparație cu anul precedent.

Interesul crescut al fermierilor vine în contextul unei creșteri semnificative a prețului la zahăr în 2022 și 2023, cauzată de deficitul înregistrat în Europa. Această creștere a prețurilor face ca cultivarea sfeclăi de zahăr să devină mai profitabilă, ceea ce explică în parte creșterea suprafețelor cultivate în 2024.

Totuși, există riscuri asociate cu această tendință ascendentă. Prețul zahărului ar putea fi influențat de intrarea pe piața blocului comunitar din Ucraina a unor cantități semnificative de zahăr ieftin, ceea ce ar putea determina o scădere a prețurilor în viitor.

În ceea ce privește producția internă de zahăr, Republica Moldova produce în medie între 60 și 100 de mii de tone anual, acoperind consumul intern de 75-80 de mii de tone, cu uneori o rezervă pentru export de 10-20 de mii de tone. Cu toate acestea, exporturile de zahăr rămân nesemnificative, în timp ce importurile depășesc semnificativ exporturile.

„Cea mai mare cantitate de zahăr produsă a fost înregistrată în 2021- circa 100 mii tone. La finele anului 2021 au rămas stocuri de zahăr în țară de circa 25-30 mii tone, iar interzicerea exporturilor acestora în anul 2022 a păstrat prețurile interne la zahăr la un nivel relativ stabil, contribuind totodată la acoperirea deficitului apărut în anii 2022- 2023 din acel stoc”, a punctat Rija.

Exporturile de zahăr din Republica Moldova rămân în prezent nesemnificative. Importurile, sunt și ele nu atât de mari. Se importă zahăr din două tipuri de materii prime- din trestie de zahăr și din sfeclă de zahăr, care sunt distribuite în proporții aproximativ egale.

Importurile de zahăr în Republica Moldova depășesc substanțial exporturile- în 2023 s-au importat 45 tone contra 117 kg exportate, în perioada 1 ianuarie 13 martie 2024 s-au importat 25 tone, contra 110 kg exportate.

„La capitolul prețuri medii, după cum am menționat anterior- pentru importuri în 2023 acesta a crescut la 32,07 lei/kg, ce reprezintă o apreciere de 29,3% în raport cu prețul din 2022 (24,79 lei/kg). Astfel , zahărul este unul din puținele produse alimentare pentru care în 2023 a crescut prețul. Însă, deja în 2024 se observă primele semnale de ieftinre- prețul mediu la import scade până la 23,34 lei/kg”, mai spune Rija.

Printre principalele companii importatoare de zahăr în R. Moldova se numără producătorul local SRL”SUDZUCKER-MOLDOVA” – a făcut importuri în 2021, 2022- câte 50 tone anual. În perioada 2023- 2024 compania nu a realizat importuri de zahăr. În rândurile importatorilor se găsește și compania „PETROM-MOLDOVA” S.R.L. (19 mii tone în 2023). În listă sunt incluse și anumite Asociații Obștești și fundații de binefacere.

Țările de unde se importă zahăr în Moldova sunt- USA (importuri realizate de comunitățile creștine), Slovacia, România, Olanda, Germania, Ucraina.

În ultimii 4 ani, cantitățile de zahăr exportat din R. Moldova au fost nesemnificative. Cel mult s-a exportat în 2020- 1 tonă, la preț de 14,21 lei/kg. În 2023 volumul a constituit doar 117 kg (38,82 lei/kg), în perioada 1 ianuarie- 13 martie 2024- 110 kg (25,38 lei/kg).

Exporturile de zahăr din Republica Moldova au fost în ultimii ani minime, reflectând cererea internă mare și necesitatea de a acoperi consumul intern. Totuși, există perspective pentru o eventuală creștere a exporturilor, în funcție de evoluția prețurilor și cererii internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.