Afacerea cu profit dulce, amenințată de reducerea suprafețelor de sfeclă! Un petrolist, mare importator de zahăr

În ultimii ani, Republica Moldova a înregistrat o tendință descendentă în ceea ce privește suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr. De la un nivel mediu de 15 mii hectare, această suprafață a scăzut la aproximativ 11 mii hectare, potrivit analizei economistului Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere.

„Mai mulți factori au contribuit la această diminuare, printre care se numără costurile ridicate asociate cu cultivarea sfeclăi de zahăr. Creșterea prețurilor la resurse energetice în 2022 a sporit cheltuielile pentru îngrășăminte, făcând această cultură mai puțin atractivă pentru agricultori în comparație cu alte culturi cu costuri de producție mai reduse”, este de părere economistul Iurie Rija.

Cu toate acestea, perspectivele pentru anul 2024 sunt mai optimiste, deoarece cele două companii producătoare de zahăr din R. Moldova au contractat aproape 14 mii de hectare de teren pentru cultivarea sfeclăi de zahăr, indicând o creștere în comparație cu anul precedent.

Interesul crescut al fermierilor vine în contextul unei creșteri semnificative a prețului la zahăr în 2022 și 2023, cauzată de deficitul înregistrat în Europa. Această creștere a prețurilor face ca cultivarea sfeclăi de zahăr să devină mai profitabilă, ceea ce explică în parte creșterea suprafețelor cultivate în 2024.

Totuși, există riscuri asociate cu această tendință ascendentă. Prețul zahărului ar putea fi influențat de intrarea pe piața blocului comunitar din Ucraina a unor cantități semnificative de zahăr ieftin, ceea ce ar putea determina o scădere a prețurilor în viitor.

În ceea ce privește producția internă de zahăr, Republica Moldova produce în medie între 60 și 100 de mii de tone anual, acoperind consumul intern de 75-80 de mii de tone, cu uneori o rezervă pentru export de 10-20 de mii de tone. Cu toate acestea, exporturile de zahăr rămân nesemnificative, în timp ce importurile depășesc semnificativ exporturile.

„Cea mai mare cantitate de zahăr produsă a fost înregistrată în 2021- circa 100 mii tone. La finele anului 2021 au rămas stocuri de zahăr în țară de circa 25-30 mii tone, iar interzicerea exporturilor acestora în anul 2022 a păstrat prețurile interne la zahăr la un nivel relativ stabil, contribuind totodată la acoperirea deficitului apărut în anii 2022- 2023 din acel stoc”, a punctat Rija.

Exporturile de zahăr din Republica Moldova rămân în prezent nesemnificative. Importurile, sunt și ele nu atât de mari. Se importă zahăr din două tipuri de materii prime- din trestie de zahăr și din sfeclă de zahăr, care sunt distribuite în proporții aproximativ egale.

Importurile de zahăr în Republica Moldova depășesc substanțial exporturile- în 2023 s-au importat 45 tone contra 117 kg exportate, în perioada 1 ianuarie 13 martie 2024 s-au importat 25 tone, contra 110 kg exportate.

„La capitolul prețuri medii, după cum am menționat anterior- pentru importuri în 2023 acesta a crescut la 32,07 lei/kg, ce reprezintă o apreciere de 29,3% în raport cu prețul din 2022 (24,79 lei/kg). Astfel , zahărul este unul din puținele produse alimentare pentru care în 2023 a crescut prețul. Însă, deja în 2024 se observă primele semnale de ieftinre- prețul mediu la import scade până la 23,34 lei/kg”, mai spune Rija.

Printre principalele companii importatoare de zahăr în R. Moldova se numără producătorul local SRL”SUDZUCKER-MOLDOVA” – a făcut importuri în 2021, 2022- câte 50 tone anual. În perioada 2023- 2024 compania nu a realizat importuri de zahăr. În rândurile importatorilor se găsește și compania “PETROM-MOLDOVA” S.R.L. (19 mii tone în 2023). În listă sunt incluse și anumite Asociații Obștești și fundații de binefacere.

Țările de unde se importă zahăr în Moldova sunt- USA (importuri realizate de comunitățile creștine), Slovacia, România, Olanda, Germania, Ucraina.

În ultimii 4 ani, cantitățile de zahăr exportat din R. Moldova au fost nesemnificative. Cel mult s-a exportat în 2020- 1 tonă, la preț de 14,21 lei/kg. În 2023 volumul a constituit doar 117 kg (38,82 lei/kg), în perioada 1 ianuarie- 13 martie 2024- 110 kg (25,38 lei/kg).

Exporturile de zahăr din Republica Moldova au fost în ultimii ani minime, reflectând cererea internă mare și necesitatea de a acoperi consumul intern. Totuși, există perspective pentru o eventuală creștere a exporturilor, în funcție de evoluția prețurilor și cererii internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.