Cele mai bune țări în care să-ți cumperi o locuință

Costul locuințelor din zona euro a scăzut cu 1,1% în ultimele trei luni ale anului 2023. Cu toate acestea, în cadrul UE în general, prețurile au fost ușor mai mari, scrie Euronews.com.

Una dintre țările cele mai afectate de scăderea prețurilor proprietăților a fost Luxemburg, unde prețurile locuințelor s-au prăbușit cu 14,4%, după o scădere de 13,9% în cele trei luni precedente.

În cadrul zonei euro, prețurile medii ale locuințelor au scăzut cu 1,1% în ultimele trei luni ale anului 2023 față de anul precedent, potrivit indicelui prețurilor locuințelor, un indicator realizat de Eurostat.

Prețurile locuințelor pentru întreaga Uniune Europeană au înregistrat o ușoară creștere de 0,2% în acest an.

Rezultatele arată că prețurile medii nu mai scad atât de mult ca înainte – același indice a scăzut cu 2,2% și, respectiv, cu 1,1% în zona euro și în UE pentru al treilea trimestru al anului trecut.

Cea mai mare scădere a prețurilor a fost detectată în Luxemburg

Prețurile proprietăților din Luxemburg au ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul anului 2020. Scăderea a fost pusă pe seama unei combinații între ratele ridicate ale dobânzilor și pierderea apetitului investitorilor pentru închiriere. S-a înregistrat o scădere semnificativă a tranzacțiilor de pe piața imobiliară. Acestea, până la sfârșitul anului 2023, erau efectiv la jumătate din numărul de tranzacții realizate în 2022.

Opt țări din Europa au raportat o scădere a prețurilor locuințelor pentru ultimele trei luni ale anului 2023, deși mai puțin dramatică decât cea din Luxemburg. În Germania, prețurile au scăzut cu 7,1%, în timp ce în Finlanda s-a înregistrat o scădere de 4,4%.

Cele mai mari creșteri ale prețurilor proprietăților au fost înregistrate în Polonia, unde prețurile au urcat cu 13%. Urmează Bulgaria și Croația, unde prețurile proprietăților au crescut cu 10,1% și, respectiv, 9,5%. În România, prețurile au crescut cu 3,7%.

Comparativ cu precedentele trei luni, încheiate în septembrie, prețurile au scăzut în 11 țări în total. Franța a înregistrat o scădere de 2,7%, în timp ce prețurile din Letonia au scăzut cu 2,5%. Veștile din Italia au fost mai vesele, deoarece prețurile au rămas stabile.

Cele mai mari creșteri în această perioadă au fost înregistrate în Polonia, cu 4,8%, Croația, cu 3,4% și Irlanda, care a înregistrat o creștere de 3%.

#ieftinire #imobil #locuinte #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 9 milioane de lei va costa, potrivit estimărilor, Programul național antifraudă pentru anii 2026–2028, propus de Ministerul Finanțelor. Mai mult de jumătate din sumă, circa 5,11 milioane de lei, va fi destinată digitalizării evidenței fraudelor și depistării timpurii a neregulilor care afectează banii publici și fondurile europene.

Potrivit proiectului, instituțiile vor face schimb de date și vor urmări cazurile de fraudă printr-un sistem informatic comun, care va deveni funcțional în ultimul trimestru al anului 2027. În prezent, o parte din informații sunt prelucrate manual sau circulă prin sisteme separate.

Inspectoratul Control Financiar de Stat va analiza sistematic și informațiile din presă, de pe rețelele sociale și din rapoarte independente. Dacă apar indicii de fraudă, inspectoratul se va putea autosesiza. Procedura va fi aprobată până la jumătatea anului 2027.

Pentru instruirea angajaților și campaniile de informare sunt prevăzuți peste 3 milioane de lei. Alte 490 000 de lei vor fi destinați îmbunătățirii modului în care instituțiile raportează suspiciunile de fraudă, iar 378 000 de lei vor fi folosiți pentru revizuirea regulilor de prevenire și constatare a neregulilor. Planul prevede cel puțin o campanie de informare pe an.

Până la sfârșitul anului 2026, inspectoratul va pregăti un ghid care le va arăta instituțiilor cum și cui să transmită o suspiciune de fraudă. În 2027 va fi creat un registru al autorităților care raportează electronic neregulile prin Sistemul de gestionare a neregulilor (IMS). Funcționarii responsabili vor fi instruiți, iar rezultatele investigațiilor penale vor fi înregistrate în sistem.

Inspectoratul va centraliza anual datele despre rezultatele investigațiilor, sancțiunile aplicate și banii sau bunurile recuperate. Printre instituțiile care vor furniza informații se numără Centrul Național Anticorupție, Procuratura Generală, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal. Proiectul prevede și consolidarea cooperării cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Până la jumătatea anului 2028, autoritățile vor stabili în ce domenii există cele mai mari riscuri de fraudă cu fonduri europene. Evaluarea va reuni date din mai multe sectoare, iar concluziile vor fi folosite la elaborarea următoarei strategii antifraudă.

Programul va fi finanțat din alocațiile bugetare aprobate, din resursele proprii ale instituțiilor implicate și din alte surse permise de lege.

#programul antifraudă #Ministerul Finanțelor