Ucrainenii dau bătăi de cap leului! Vând câte aproximativ 400 milioane de dolari anual

În afara celor trei perioade tradiționale în care leul se apreciază – sărbătorile de iarnă, Paști și începutul lunii septembrie – există acum un factor suplimentar care influențează aprecierea monedei naționale. Este vorba de influxul de bani proveniți de la refugiații ucraineni care vin în Moldova, susține economsitul Veaceslav Ioniță.

Conform estimărilor lui economistului, refugiații ucraineni cheltuie aproximativ 400 de milioane de dolari pe an în Republica Moldova, ceea ce pune presiune pe piața valutară. Deși o monedă națională puternică poate avea un impact pozitiv prin reducerea inflației, acest lucru are și consecințe negative.

Economistul subliniază că puterea de cumpărare a euro în Moldova a scăzut semnificativ în ultimii trei ani, în timp ce prețurile au crescut, ducând la reducere a puterii de cumpărare de peste 60-70%, respectiv pierdanți sunt migranții modoveni.

„Agricultorii, de exemplu, la fiecare milion de dolari marfă vândută pierd cam o milion de lei din diferența de curs. Evident că asta le mănâncă profitul. Și, nu în ultimul rând, pierdanți sunt acei care vând mărfurile în euro, în special automobilele, dar și dezvoltatorii imobiliari”, a punctat Ioniță.

Pentru Republica Moldova un leu tare e rău. „Or, noi recomandam că, da, leul era puternic și era justificat în condiția unei inflații mari, dar în condiția unei inflații sub 5%, cât avem noi acum, 3,9%, cred că Banca Națională trebuie să fie mai activă pe piața valutară și să nu permită întărirea leului”, conchide economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata valutra #euro #dolari #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom