Elevii din Federația Rusă vor fi învățați să-și coase haine după plecarea brandurilor străine

15 Apr. 2024, 07:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Apr. 2024, 07:41 // Actual //  bani.md

Elevii din ciclul primar și gimnazial vor fi învățați cum să coasă, să repare și să își proiecteze propriile haine în cursurile de meșteșuguri din anul școlar următor, se spune în ordinul Ministerului Educației al Federației Ruse, Scrie The MoscowTimes.

Noua materie se va numi „Munca”. Elevii sunt planificați să fie învățați cum să prelucreze materiale textile, să facă modele de haine, să coasă și să repare haine, să deseneze și să creeze modele de produse conform instrucțiunilor de proiectare. De asemenea, elevii vor fi învățați să lucreze cu lemnul, metalul și plasticul.

Elevii din clasa a V-a până în a VII-a vor studia o materie nouă de două ori pe săptămână (68 de ore de predare pe an), în clasele a VIII-a și a IX-a – o lecție pe săptămână (34 de ore pe an). Elevii din clasele primare au și o lecție pe săptămână.

„Lecția de muncă este un exemplu viu al modului în care experiența valoroasă a școlii sovietice poate fi umplută cu un nou sens, bazată pe realitățile moderne și pe cerințele actuale ale societății”, a declarat Ministrul Educației al Federației Ruse Serghei Kravtțov.

După februarie 2022, sute de mărci străine și-au închis magazinele rusești ca răspuns la invazia Ucrainei. Printre producătorii de pantofi, îmbrăcăminte și accesorii, Adidas, Nike, Reebok, Decathlon, Puma, Levi’s, H&M, Zara, Pull& Bear, Bershka, Massimo Dutti, Chanel, Louis Vuitton, Balenciaga și alții au făcut acest lucru.

Ca răspuns, Ministerul Industriei și Comerțului a legalizat așa-numitul „import paralel” – importul de mărfuri fără permisiunea deținătorului drepturilor de autor, considerat anterior contrabandă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.