Cu Egiptul de vânzare, ţările arabe şi China se poziţionează pentru a deveni superputeri în regiune

01 Mai 2024, 07:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Mai 2024, 07:37 // Actual //  bani.md

Încercând să iasă din cea mai severă criză din decenii, Egiptul şi-a scos active de mare valoare la vân­zare, iar marile puteri din regiunea Golfului îşi scot cecurile. În ultimele nouă luni, vizitatori importanţi din Arabia Saudită şi Qatar, cât şi din UAE, au fost zărite în Egipt. Stând pe munţi de cash de pe urma vânză­ri­lor masive de petrol şi gaze, delega­ţiile au în vizor investiţii majore.
Fondul suveran din Abu Dhabi ADQ a achiziţionat recent o partici­paţie de 40%, evaluată la 882,5 mili­oane de dolari într-o firmă egipteană care la rândul său a cumpărat deţi­neri ale guvernului aflat în criză de cash în cadrul a şapte hoteluri, considerate bijuterii ale sectorului egiptean al ospitalităţii.

În februarie, ADQ a anunţat şi o investiţie de 35 miliarde de dolari în Egipt ce include drepturile de trans­for­mare a oraşului Ras El-Hekma. Este cea mai mare tranzacţie din isto­ria Egiptului, iar Cairo a primit cashul în câteva zile, salvându-i eco­nomia.

Finanţarea a ajutat Egiptul să pună în acţiune o mult-aşteptată de­va­lorizare monetară, văzută drept vitală pentru refacerea încrederii in­vestitorilor şi atragerea de noi fon­duri. În februarie 2023, autorităţile din Egipt au listat peste 30 de compa­nii în legătură cu care investitorii puteau depune oferte pentru partici­paţii, în sectoare ca cel financiar, petrolier, imobiliar şi portuar. Iniţial, UAE a fost singurul stat arab care a investit consistent.

Arabia Saudită se luptă cu UAE pentru putere în regiune, dar nu a ac­ţionat decât după tranzacţia de 35 mi­li­arde de dolari încheiată de UAE.

La rândul său, fondul suveran din Qatar poartă discuţii pentru achi­ziţia participaţiei deţinute de guver­nul egiptean în operatorul mobil Vodafone Egypt Telecommunica­tions SAE.

Brandul de benzinării Wataniya Petroleum este de asemenea parţial de vânzare, iar tranzacţia ar fi una majoră, marcând prima privatizare a unei companii deţinute de puternica armată egipteană. În diverse etape, Petromin Corp. din Arabia Saudită şi Abu Dhabi National Oil s-au arătat interesate de acest active.

Autorităţile au sugerat că şi alte active deţinute de companii aflate sub controlul armatei ar putea fi scoa­se la vânzare, un pas care ar duce la îndeplinire cerinţele FMI şi Băncii Mondiale de reducere a controlului statului asupra companiilor. Şi China se luptă pentru influen­ţă în regiune făcând afaceri în Egipt.

Peste 1.500 de companii chineze sunt înregistrate în Egipt. Peste 140 dintre acesteau au investit în această ţară. În 2022, majoritatea investiţiilor au mers către proiecte industriale, urmate de construcţii şi servicii.

De exemplu, compania chineză CSCEC a contribuit la accelerarea procesului de modernizare a Egiptului prin construirea unui district de business cu 20 de turnuri în noua capitală administrativă a ţării.

În perioada 2017-2022, investiţiile chineze în Egipt au avansat cu 317%. În aceeaşi perioadă, investiţiile americane în Egipt au scăzut cu 31%. În această perioadă, comerţul dintre Egipt şi China a înregistrat o creştere fără precedent. Drept urmare, China a devenit cel mai mare partener comercial al Egiptului timp de opt ani consecutiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Sept. 2026, 12:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Sept. 2026, 12:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că autoritățile nu discută, la etapa actuală, despre liberalizarea pieței transportului feroviar de marfă și despre intrarea unor operatori privați în concurență cu Calea Ferată din Moldova.

Întrebat dacă separarea CFM și crearea unor entități distincte pentru infrastructură și transport ar putea deschide piața pentru alți operatori, Bolea a declarat că prioritatea actuală este fortificarea sectorului feroviar.

„La etapa actuală nu vorbim despre liberalizarea pieței. Chiar și țările care au intrat în Uniunea Europeană au o perioadă de tranziție până la liberalizarea pieței. Regulile economiei prevăd concurența ca motor al economiei, dar trebuie inițial să fortificăm”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Bolea, Ministerul Infrastructurii și CFM încearcă să consolideze treptat sectorul feroviar, iar despre deschiderea pieței s-ar putea discuta abia ulterior.

„Datorită acțiunilor și politicilor Ministerului Infrastructurii și CFM, noi reușim să fortificăm, cu pași mărunți, căile ferate. Inițial fortificăm, după care vom putea vorbi despre liberalizarea pieței. La momentul actual nu vorbim despre liberalizarea transportului de marfă”, a precizat Vladimir Bolea.

Declarațiile vin în contextul în care Guvernul a aprobat reorganizarea Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” și crearea Societății pe Acțiuni „CFM Infra”, care va administra infrastructura feroviară. Noua companie ar urma să fie înregistrată până la sfârșitul anului 2026.

Potrivit notei de fundamentare, termenul-limită este prevăzut în Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova pentru perioada 2025–2027 și „nu poate fi modificat”.

Reforma presupune separarea administratorului infrastructurii feroviare de operatorii care vor presta servicii de transport de pasageri și mărfuri, în conformitate cu modelul prevăzut de Codul transportului feroviar.

CFM se află deja într-un proces de reorganizare. Printr-o hotărâre anterioară a Guvernului a fost decisă crearea unei societăți pe acțiuni care să preia activitatea operațională de transport feroviar. Următorul pas este transformarea întreprinderii de stat rămase în S.A. „CFM Infra”, care va administra liniile, instalațiile și celelalte active de infrastructură.

Autorii proiectului avertizează însă că, dacă ar fi respectate integral toate procedurile prevăzute de legislația generală, reorganizarea ar putea fi finalizată abia în martie-aprilie 2027.