Moldova nu mai este în pericol să rămână în beznă! SUA susține financiar construcția celei de a treia linii electrice

01 Mai 2024, 09:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Mai 2024, 09:33 // Actual //  bani.md

Republica Moldova urmează construiască încă o linie electrică de înaltă tensiune. Este vorba de linia de 400kV Strășeni-Gutinaș. Ministerul Energiei și USAID au semnat Memorandumul de Înțelegere privind finanțarea proiectului.

Victor Parlicov, ministrul Energiei, a subliniat importanța acestei linii noi de interconectare, evidențiind că va asigura atât întreprinderilor, cât și cetățenilor un acces stabil și adecvat la energie.

Memorandumul de Înțelegere, semnat de către administratoarea adjunctă a USAID, Isobel Coleman, reprezintă un angajament ferm al Statelor Unite de a sprijini Republica Moldova în acest proiect crucial. Construirea liniei de tensiune înaltă Strășeni-Gutinaș face parte din programul #MoldovaConectată, inițiativă ce vizează consolidarea securității energetice și autonomiei Moldovei.

Această colaborare nu doar că va îmbunătăți stabilitatea rețelei electrice a Moldovei, dar va facilita și integrarea surselor de energie regenerabilă în sistemul național, contribuind la generarea de noi locuri de muncă și la creșterea economică sustenabilă.

Kent Longsdon, ambasadorul SUA în Moldova, a subliniat că parteneriatul dintre Statele Unite și Republica Moldova devine tot mai solid, iar semnarea acestui Memorandum de Înțelegere demonstrează angajamentul Statelor Unite de a sprijini securitatea energetică a Moldovei.

Cu finalizarea construcției estimată către finele anului 2029, acest proiect va deschide noi oportunități pentru Republica Moldova, consolidându-i poziția în relațiile comerciale regionale și facilitând integrarea sa în Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.