Paul McCartney este primul muzician britanic miliardar

Potrivit clasamentului anual al Sunday Times, Paul McCartney a devenit primul muzician britanic miliardar. Acesta a urcat pe locul 165 în lista celor mai bogaţi 350 de oameni din Marea Britanie.

În total, conform Sunday Times Rich List, în Marea Britanie există 165 de miliardari, cu şase mai puţini decât anul trecut şi cu 12 mai puţini decât recordul de 177 de miliardari din 2022.

Care este motivul pentru care numărul miliardatorilor a scăzut în Marea Britanie? Reprezentanții ziarului spun că de vină este nivelul taxelor, care a crescut în ultimii ani, dar şi pierderea „strălucirii” Bursei de Valori din Londra, care atrage mai puţin capital.

Așadar, potrivit listei celor mai bogaţi 350 de oameni din ţară, prezentată vineri, Paul McCartney, în vârstă de 82 de ani, a urcat pe locul 165, culegând roadele numeroaselor sale concerte şi drepturi de autor. Astfel, Paul McCartney devine primul muzician britanic miliardar.

Familia lui Gopi Hinduja, proprietarul unui conglomerat financiar, energetic şi tehnologic cu o avere estimată la 37 de miliarde de lire sterline, continuă să fie în fruntea clasamentului. Ea îl devansează pe Leonard Blavatnik (29,2 miliarde de lire sterline), care controlează Warner Music Group şi platforma muzicală Deezer, care se află pe locul al doilea, în faţa oamenilor de afaceri Simon şi David Reuben (24,9 miliarde de lire sterline).

Premierul şi fostul bancher de investiţii Rishi Sunak şi soţia sa Akshata Murty, moştenitoarea fondatorului gigantului tehnologic indian Infosys, se află pe locul 245, cu o avere de 651 de milioane de lire sterline.

Regele Charles al III-lea nu se află la mare distanţă, pe locul 258, cu 610 milioane de lire sterline. Sunday Times a precizat că a făcut o evaluare prudentă a averii monarhului, excluzând bunurile pe care le deţine în calitate de monarh, cum ar fi Ducatul de Lancaster şi Crown Estate.

Printre noii intraţi în clasament se numără pilotul de Formula 1 Lewis Hamilton şi fiul fostului prim-ministru Tony Blair, Euan Blair, co-fondator al Multiverse, o companie de tehnologie ce se ocupă cu educația în afaceri.

Averea combinată a celor mai bogate 350 de persoane din Marea Britanie a scăzut uşor, de la 796,5 miliarde de lire sterline (929 miliarde de euro) la 795,3 miliarde de lire sterline (927,7 miliarde de euro), din cauza creşterii ratelor dobânzilor, a inflaţiei şi a unei economii lente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Paul McCartney #miliardar #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.